Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Autorităţile de la Bucureşti şi-au ales cel mai prost moment pentru disputele politice, iar România ar putea pierde finanţarea de la UE şi FMI. Delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi-a amânat vizita în România, programată să înceapă pe 24 iulie, pentru perioada de după referendum.

Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, anunţa, după cum aminteşte ANTENA3, pe 4 iulie, că experţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale vor veni la Bucureşti pe 24 sau 25 iulie, pentru o nouă evaluare a acordului, nefiind prevăzut ca misiunea să fie amânată din cauza situaţiei politice interne,

România a încheiat un acord preventiv cu FMI şi UE, prin care ar putea utiliza cinci miliarde de euro, afirmă NAŢIONAL.  De altfel, o analiză Bloomberg citată de EVENIMENTUL ZILEI arată că leul este moneda cu cea mai proastă performanţă din regiune. Leul a căzut la cel mai mic nivel faţă de euro şi dolar din cauza temerilor că neînţelegerile de la nivel politic vor întârzia angajamentele luate faţă de creditorii internaţionali. 

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, care este aşteptat să intervină pe piaţa monetară pentru a diminua fluctuaţiile valutare a spus recent că BNR are un câmp limitat de acţiune pentru a sprijini moneda deoarece vânzarea masivă de fonduri ar diminua puternic rezervele valutare. În doar 10 zile, aminteşte GÂNDUL, de la începutul procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, cursul leu/euro a crescut cu 2,24% ajungând vineri, 13 iulie, la nivelul maxim istoric de 4,5495 lei/euro. Un record a fost înregistrat şi în cazul cursului leu/dolar, care a crescut la un nivel istoric de 3,7274 lei/dolar.

Fondurile europene nerambursabile ar îmbunătăţi simţitor situaţia. Însă o analiză MEDIAFAX arată că peste o treime dintre proiectele UE asumate ca prioritate de Guvern au avansat extrem de slab în primul semestru, în multe cazuri cu un ritm de execuţie de nici măcar jumătate de procent, existând şi lucrări pentru care gradul de realizare este indicat acum chiar în scădere faţă de începutul anului.

Lista proiectelor cu finanţare UE considerate ca prioritare de către Executivul român, în valoare totală de 14 miliarde euro, a fost convenită de Guvern cu oficialii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional la sfârşitul anului trecut, majoritatea fiind atunci la un stadiu de execuţie cu puţin peste 0%. Pentru multe dintre aceste proiecte, semnate în intervalul 2009-2011, Executivul s-a angajat să ridice gradul de execuţie aproape de 50%.

Şi ADEVĂRUL anunţă căRomânia riscă întreruperea plăţilor pe cinci programe operaţionale pentru că ratează planul convenit cu Executivul european prin care trebuia să facă dovada gestionării banilor nerambursabili. Capacitatea administrativă este „extrem de slabă“, deficienţele în sistemul de control şi management sunt mari, administraţia publică a României este în acest moment „paralizată" din cauza conflictelor interne, „nu există progrese suficiente" pentru pregătirea României pentru viitorul buget al UE şi, drept consecinţă, suspendarea/întreruperea plăţilor pe fonduri UE nerambursabile destinată acestei ţări este extrem de probabilă.

Acestea sunt constatările echipelor de audit ale Comisiei Europene şi avertismentele transmise de directori ai unor departamente-cheie din această instituţie. Constatările anunţă ADEVĂRUL,au fost transmise de directorul general al Directoratului General pentru Politică Regională al Comisiei Europene, Walter Deffaa, şi de responsabilul pentru România în acest directorat, Angela Martinez-Sarasola, într-o discuţie tehnică cu oficiali ai Reprezentanţei Permanente a României la UE, primul nivel la care astfel de avertismente se transmit.