Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Cînd vine vorba despre înapoierea României, două tabere duc greul bătăliei. Una susține că sîntem ținuți pe loc de corupție. Cealaltă e de părere că sîntem victima conspirației internaționale. În ultimii zece ani, aceste teme de discuție au devenit, încet-încet, idei fixe. Apoi, prin intervenția directă a realității în imaginația sentimentală a maselor, ideile fixe au devenit propagandă și instrument politic, pentru ca azi, la capătul atîtor ani de stagnare românească, să le privim cu sete, ca pe două fîntîni pline de ură.

Corupția explică în mare măsură lipsa de progres a unei țări care, în 1990, avea toate datele reabilitării economice: resurse, mînă de lucru, demografie și datorii plătite la zi. În mai puțin de zece ani, corupția a contribuit major la pierderea avantajelor românești și la înscrierea țării pe o traiectorie de avarie, dependentă de sprijin economic extern.

Apoi, susține prima tabără, corupția a devenit destinul României, existența ei subminînd, în fiecare clipă și în fiecare ungher al societății, șansele de progres economic. Și, fiindcă a fost depistată prima oară la oamenii lui Ion Iliescu, corupția a fost atribuită PSD-ului.

Cealaltă tabără susține că, dimpotrivă, înapoierea românească e consecința sabotajului extern, a războiului economic global, a luptei multinaționalelor pentru profit, a corporatizării statelor avansate, a politicilor de colonizare pe care le aplică marile puteri în statele ieșite din comunism. Interesele țării sînt vîndute, odată cu resursele, cu piețele, cu licențele și cu forța de muncă în schimbul sprijinului politic extern, al avizelor de guvernare venite de la Berlin, Bruxelles, Washington sau Paris. Marile puteri primesc, la pachet, și obediența unor oameni din serviciile secrete și Justiție, ca să existe o asigurare a deplinei cooperări. Acest comerț cu suveranitate a fost atribuit dreptei politice, fie că ea s-a numit PDL, PNL, USR sau PLUS, Băsescu sau Iohannis.

Integral pe Catavencii