Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Protestele împotriva puterii financiare globale se extind în toată lumea iar oamenii se întreabă unde au dispărut banii. Cu atât mai mult în această perioadă, când criza datoriilor suverane arată că inclusiv statele au sărăcit dramatic. Cu toate acestea banii nu au dispărut pur şi simplu ci ei au fost concentraţi de câteva state. În ceea ce priveşte puterea economică, şi aceasta a fost concentrată de un grup restrâns de companii multinaţionale care prosperă chiar în timp de criză.

Într-o lume în care lipsa de lichidităţi este din ce în ce mai acută, rezervele contează din ce în ce mai mult.CAPITAL anunţă că patru ţări deţin peste o treime din rezervele valutare globale. Grupul ţărilor BRIC, adică Brazilia, India, Rusia şi China adună în rezervele lor internaţionale, constând în principal în dolari şi euro, aproape 5.000 de miliarde de dolari însemnând aproximativ 37% din rezervele valutare ale tuturor celor 96 de state care contează în lume. Aceasta, remarcă ziarul CAPITAL, ar putea fi explicaţia pentru care ţările zonei euro au apelat deja la China pentru a-i ajuta în rezolvarea problemei datoriilor suverane.

Din acelaşi punct de vedere, mai afirmă CAPITAL, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau ţările membre ale zonei euro în frunte cu giganţii francezi sau germani pot fi trecute la categoria „alţii” atunci când vine vorba despre rezervele valutare pe care le deţin. Pe de altă parte, o altă resursă importantă, aurul, al cărui preţ a crescut constant în ultima perioadă, nu este la îndemâna oricărui stat. Tot aurul din lume este estimat la circa 170.000 de tone, susţine NAŢIONAL, iar în timp ce Euro sta pe un „munte“ de aur de peste 10.000 de tone, dolarul american este sustinut de „numai“ 8.100 de tone de metal pretios.

Pe state, cea mai mare rezervă din lume, de 8.133,5 tone, se află în SUA. Pe locul doi se situează Germania, cu 3.401 tone, locul trei e ocupat de FMI, cu 2.814 tone, urmat de Italia, cu 2.452 tone, şi de Franţa cu 2.435 tone. Există însă şi state, cum ar fi Malta, care deţine doar 200 de kilograme de aur. Iar o analiza a legăturilor dintre 43.000 de corporaţii transnaţionale, realizată de trei experţi în teoria sistemelor de la Swiss Federal Institute of Technology din Zürich, a identificat un grup relativ restrâns de companii, bănci în majoritatea lor, care deţin o parte uriaşă din economia globală.

Studiul, citat de EVENIMENTUL ZILEI, a scos în evidenţă un nucleu de 1318 firme cu proprietăţi interconectate. Fiecare din cele 1318 firme are legături cu două sau mai multe alte companii. Media conexiunilor este de 20. Când echipa a făcut încă un pas spre a descâlci reţeaua de proprietăţi, a descoperit că, de fapt, nucleul poate fi restrâns la o „super-entitate“ de 147 de companii, încă şi mai strâns legate - toate posesiunile lor sunt deţinute de alţi membri ai „super-entităţii“ – şi care controlează 40% din bogăţia totală a reţelei. Cu alte cuvinte, mai puţin de 1% dintre companii controlează 40% din întreaga reţea. Studiul nu face decât să confirme ideea că un pumn de bancheri deţine o mare bucată din economia globală.