Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Investițiile în acțiuni listate de Bursa de Valori București au fost preferate fondurilor private de pensii în 2014. Depozitele bancare nu mai sunt deloc atractive pentru specialiștii din piață, în timp ce titlurile emise de state rămân principala formă de plasament.

Sumele investite de cele șapte fonduri de pensii private obligatorii rămase în România au crescut considerabil în 2014. O singură formă investițională, depozitele bancare, a înregistrat un regres, în timp ce “vedetele” anului au fost acțiunile listate la Bursa de Valori București, care au atras 3,66 miliarde de lei de la administratorii de fonduri, cu peste 170% mai mult decât în 2013. Sumele medii deținute de cei peste 6 milioane de cotizanți la fondurile de pensii obligatorii administrate privat se apropiau la finele anului trecut de 4.500 de lei, cu aproape 35% mai mult decât în 2013, arată datele Autorității de Supraveghere Financiară. Cei șapte administratori care au rămas pe piața locală au abordat o strategie diferită față de anii precedenți în ceea ce privește instrumentele în care investesc banii din contribuțiile românilor și au reușit, în ciuda scăderii substanțiale a dobânzilor și în ciuda unei evoluții mai degrabă nesatisfăcătoare a majorității titlurilor listate la BVB, să obțină randamente de peste 9%.

Concret, cei şapte administratori de fonduri de pensii activi pe pilonul II au obţinut, în 2014, un randament investiţional mediu de 8,7%. ING, Alico şi Generali au fost cei mai eficienţi administratori de fonduri de pensii în perioada dintre lansarea sistemului privat în 2008 şi sfârşitul anului 2014. Anul trecut, campioni au fost BRD, Alico şi Aegon, arată o analiză Capital. Patru dintre cei șapte administrator, adică BRD, Alico, Aegon și BCR au reușit o creștere de cel puțin trei cifre față de anul 2008. Rezultatul investiţional din 2014 este cu mult peste nivelul inflaţiei din România, însă marchează, în acelaşi timp, cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent, după cum arată tabelul de mai jos. Motivul îl constituie evoluţia în scădere a randamentelor oferite de formele de plasament utilizate de fonduri.

Anul 2014 a consemnat, din acest punct de vedere, randamente mult mai mici decât în anii precedenţi. Indicele BET-XT al Bursei din Bucureşti a avut o creştere de doar 6,3%, în timp ce dobânda medie la depozite (altă formă de plasament utilizată de fonduri) s-a situat în jurul valorii de 3%. Inflaţia, pe de altă parte, a atins un nivel minim istoric anul trecut, cu o valoare de doar 0,83%, ceea ce face ca randamentul de 8,7% obţinut de fonduri să fie unul suficient de mare.

Mai mulți bani în conturi

Activele administrate de fondurile de pensii se apropiau de 4,27 miliarde de euro la finele anului trecut, de asemenea în creștere față de precedentele 12 luni. „La sfârşitul anului trecut, 6,29 milioane de participanţi erau înregistraţi în sistemul pensiilor aferente Pilonului II, în creştere cu 4,2% faţă de anul 2013. Contribuţia medie la nivelul participanţilor cu contribuţii în decembrie 2014 a fost de 89,41 lei, înregistrând un ritm anual de creştere de 11%. Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului II pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare (în perioada mai 2008 - decembrie 2014) a fost de 4.479 lei (aproximativ 1.000 de euro), ceea ce înseamnă un avans anual de 34%”, arată Autoritatea de Supraveghere ­Financiară.

În 2014, peste 2,3 milioane de participanţi înregistrau sume în cont de până în 5.000 lei, 602.000 persoane aveau sume cuprinse între suma 5.000 şi 10.000 de lei, iar pentru aproximativ 309.000 persoane suma depăşea 10.000 de lei.

Unde sunt ținuți banii noștri de pensie

Contribuţiile plătite de salariaţii români către fondurile de pensii administrate privat se duc, într-o pondere de peste 68%, către titluri de stat emise în principal de România, dar şi de alte ţări ale Uniunii Europene. La finele lunii ianuarie, doar 6,6% din plasamente mai mergeau spre depozite bancare, în timp ce peste 19% din active au fost plasate în acţiuni listate la Bursă. „Într-o acţiune firească, justificată de scăderea substanţială a dobânzilor bancare în ultimul an de zile (o medie de sub 3% în 2014), fondurile au fugit de depozitele bancare, a căror pondere a scăzut cu peste două puncte procentuale faţă de ianuarie 2014, mergând mai ales către acţiunile listate la BVB, a căror pondere în totalul activelor a ajuns la peste 19%, faţă de sub 15,7% în ianuarie 2014. Fondurile mai ţin banii în obligaţiuni corporatiste, fonduri mutuale sau titluri emise de organizaţii transnaţionale cum sunt Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Aceste forme de plasament sunt însă mai puţin importante. De altfel, un singur fond, AZT Viitorul Tău, acoperă întreaga gamă de plasamente acceptate de normele ASF. De altfel, AZT are şi cea mai mică expunere pe acţiuni listate, ceea ce arată o prudenţă mai mare decât a celorlalţi administratori. În prezent, trendul general este de creştere a expunerii pe acţiunile de la Bursă, în condiţiile în care randamentele obţinute astfel sunt, oricum, mai mari decât dobânzile băncilor sau câştigurile venite din obligaţiuni. De exemplu, în 2014, indicele BET al Bursei de Valori a crescut cu peste 12%, de mai bine de patru ori cât dobânzile medii. Cele mai active pe Bursă sunt fondurile Alico şi Aripi, care au sărit deja de vechiul prag de 20%.

Privatul face diferența

Peste 86% dintre români nu pun bani deoparte pentru bătrâneţe altfel decât prin intermediul pensiei private, arată un sondaj prezentat de ING Pensii. Peste 60% din aceştia spun că nu economisesc pentru că veniturile actuale nu le permit, în timp ce 23% nici măcar nu şi-au propus să pună bani deoparte. Unul din doi respondenţi în studiul ING Pensii afirmă că altcineva este responsabil pentru a le asigura veniturile la bătrânețe. Vestea proastă este că atunci când cei care aşteaptă ajutor de la alţii vor fi în această situaţie, povara populaţiei ocupate va fi cu mult mai mare decât în prezent.

Astfel, studiul ING Pensii arată că în 2042 un român care munceşte va trebui să susţină 2,5 pensionari, faţă de doar 1,3 la finele lui 2013. În acelaşi an, adică peste 30 de ani, rata de înlocuire a salariului cu pensia va fi 32%. Pensia de stat va acoperi 16% din valoarea salariului, iar Pilonul II circa 10% din valoarea medie a salariului, spune Marius Popescu, membru în CA al ING Pensii. „Concluzia este că va trebui să economisim suplimentar. Orice metodă este bună, fie că este depozit bancar sau pensie privată facultativă. Cealaltă variantă este să muncim mai mult. Peste 30 de ani cred că ne vom bea cafeaua la serviciu”, spune Popescu.

Studiul a fost realizat de firma de cercetare de piaţă Ipsos Research şi a fost desfășurat în mediul online, pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populația cu vârste între 18 și 45 de ani, care îndeplinește criteriile de eligibilitate legale pentru a deține o pensie administrată privat.

Interviu

Raluca Țintoiu, CEO al ING Pensii și președinte al Asociației pentru ­Pensiile Administrate Privat din România ­(APAPR). Interviu pentru Agerpres.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia sistemului de pensii private în România?

Raluca Ţintoiu: După aproape opt ani de funcţionare cu rezultate pozitive, sistemul de pensii private a dovedit că merită atât încrederea populaţiei, cât şi a decidenţilor politici. Evoluţiile bune, dublate de demersurile de educare a publicului susţinute de companii, au făcut ca sistemul privat de pensii să fie recunoscut în mod corect de tot mai mulţi români ca o alternativă transparentă pentru constituirea unui venit suplimentar la vârsta pensionării. În acest context, cred că şi în viitor, acest sistem ­trebuie susţinut să crească şi să se dezvolte, în principal prin asigurarea unui cadru stabil, în condiţiile în care pe termen lung are potenţialul de a influenţa în bine viaţa oricărei persoane. În plus, fondurile de pensii sunt deja un jucător important în economia românească, iar efectele benefice ale acestora vor continuă să crească, pe măsură ce şi activele administrate vor creşte. Conform estimărilor actuale, la orizontul anului 2020, fondurile de pensii vor administra active de 12-15 miliarde de euro, faţă de 5 miliarde de euro în prezent.

Reporter: Care sunt obiectivele principale pe care v-aţi propus să le realizaţi în acest an?

Raluca Ţintoiu: Principalul obiectiv pe care îl avem, ca asociaţie, este să contribuim la creşterea şi dezvoltarea acestui sistem, în beneficiul participanţilor actuali şi al celor viitori. Concret, obiectivele noastre pentru acest an urmăresc, pe de o parte, majorarea în continuare a procentului de contribuţie pentru pilonul obligatoriu de pensii, la 6%, conform legii, iar pentru sistemul facultativ, creşterea atractivităţii acestuia pentru public. Chiar în această perioadă se discută actualizarea în Codul fiscal a limitelor de deductibilitate, prin unificarea facilităţilor oferite pentru asigurările private de sănătate şi pensii facultative. În plan imediat următor se află legea privind plata pensiilor private - un proiect final, aflat în circuitul de avizare, care va aduce ultimele clarificări necesare privind faza de plată, sporind încrederea în sistem. Nu în ultimul rând, încercăm ca, prin colaborarea cu autoritatea de reglementare, să finalizăm „reglajele fine“ ale cadrului legislativ, în special prin măsuri de îmbunătăţire a legislaţiei secundare în materie.

Integral pe România Liberă