Antena3.ro Antena3
Prima pagina Arhiva Inscriere presa Contact
  Luni, 18 februarie 2019, 12:07 ennlfrdeites
Presa de la a - z | Nationala | Locala | Regionala | Diaspora | Internationala | Comunicate | Evenimente | Forum | Link-uri utile | Abonare newsletter | Bilete de avion |
 
Revolutia lui Djuvara cucereste elita istoricilor
Miercuri, 20 iunie 2007 Sursa: Cotidianul Autor: Cristiana Visan, Gabriela Lupu
Recomanda:
Politice

Externe
Interviul acordat de Neagu Djuvara ziarului nostru asupra originii cumane a primilor voievozi romani a stirnit sute de reactii pro si contra pe site. Am cerut opinia unor prestigiosi istorici asupra teoriilor dlui Djuvara.

Neagu Djuvara sustine in cartea sa „Thocomerius - Negru Voda. Un voivod cuman la inceputurile Tarii Romanesti“, publicata recent la Editura Humanitas, ca primii conducatori romani erau de origine cumana. Istoricul nu spune ca teoria sa ar fi o noutate absoluta si face trimitere, de altfel, in interviul acordat lui Eugen Istodor in Cotidianul, la Nicolae Iorga, care inca din 1927, intr-o conferinta la Academia Romana, vorbea despre originea cumana a numelui domnitorului Basarab, referindu-se, implicit, si la radacinile etnice ale acestuia. Djuvara porneste de la nenumarate topologii cumane, precum si de la date istorice care tin de miscarile populatiilor migratoare in perioada medievala, explicind ca rolul cumanilor in istoria romanilor a fost mult mai mare decit se afirma acum in istoria oficiala.

Desi afirmatiile lui Neagu Djuvara nu reprezinta o premiera, faptul ca le-a publicat a inceput sa stirneasca reactii, daca luam in considerare cele peste doua sute de comentarii postate pe site-ul web Cotidianul. Cititorii s-au impartit, treptat, in doua tabere, unii declarindu-se foarte receptivi la ideea unor influente cumane pina acum ignorate in propria cultura, in vreme ce altii prefera sa creada in istoria oficiala a nucleului daco-roman, superficial afectat de ciocnirea cu slavii si cu alte populatii.

Pe de alta parte, istoricii carora le-am cerut opinia se declara de acord cu teoria lui Djuvara, desi unii dintre ei nu au apucat sa parcurga volumul lansat la Bookfest.

Istoricul Serban Papacostea este de parere ca afirmatiile lui Neagu Djuvara cu privire la rolul important jucat de cumani in istoria romanilor se sustin intru totul. „Nu e cazul sa avem false emotii istorice“, a spus Papacostea. „Cumanii, ca si inaintasii lor, pecenegii, au jucat un rol extrem de important in istoria noastra pina in secolul al XIII-lea, cind au fost anihilati de invazia tatara. O parte dintre ei s-au asimilat si au furnizat «cadre» pentru boierimea romana. Nu e nici o rusine in asta. Asa s-au petrecut lucrurile in toate istoriile Europei. Primul stat rus, de la Kiev, a fost intemeiat de nordici, iar englezii au fost in buna masura organizati de normanzii care au venit peste populatia anglo-saxona. Numele de «Basarab» e de origine cumana si inseamna «parinte dominator». S-ar putea ca acesta sa nu fi fost numele lui, ci denumirea unei institutii politice, gen «cneaz» sau «voievod», dar si daca acesta ar fi fost cu adevarat numele lui, si el insusi de origine cumana, nu e un lucru jenant. Important este ca Basarab a avut un rol esential in constituirea si confirmarea primului stat valah, Tara Romaneasca, mai ales prin victoria asupra regelui Ungariei, Carol Robert, care dorea sa desfaca unitatea statala dintre Carpati si Dunare.“

Ovidiu Pecican saluta lucrarea lui Neagu Djuvara, pe care o considera excelent scrisa si o buna baza de discutie: „E o carte trasnet care reuseste sa atraga atentia asupra unui subiect important. E bine ca disloca ideea continuitatii eterne. E plauzibila, credibila si foarte bine scrisa. Ipoteza aportului cuman la fondarea statului valah si a celui moldovean este intemeiata si demna de a fi sustinuta. Ea are precedente glorioase. Augustin Thierry, istoric romantic francez, a formulat pentru prima data ipoteza contributiei «nou-venitilor» la formarea popoarelor Europei medievale. La noi, in perioada interbelica, Petre P. Panaitescu a stirnit un adevarat scandal la Academia Romana, remarcind ca aristocratia din Tarile Romane, la inceputul existentei lor statale, era alogena: cumano-slava. Noutatea consta in curajul civic al domnului Djuvara si in excelenta punere in perspectiva comparatista, el mergind cu comparatia pina in China. In opinia mea, lucrarea Domniei sale este extrem de importanta pentru ca redeschide o dezbatere amorsata dupa Revolutie de Lucian Boia cu volumul «Istorie si mit», aparut in 1997, dar inhibata de cei care raspund de linia oficiala a istoriografiei noastre“.

Razvan Theodorescu il ataca subtil pe istoricul Neagu Djuvara nu pe motiv ca teoriile sale nu ar fi adevarate, ci pentru ca aceste lucruri sint de notorietate in rindul istoricilor: „Domnul Neagu Djuvara este un caz induiosator: a scris in plina maturitate creatoare o remarcabila carte de filosofia istoriei pentru ca la frumoasa virsta a senectutii sa descopere istoria, in special istoria romanilor. Cu entuziasm tineresc si fara pic de simt critic, a preluat din toate orizonturile tot ce i s-a parut pitoresc. Asta este domnul Djuvara in materie de istorie a romanilor: un istoric pitoresc. Se bucura singur si ii bucura si pe necunoscatori cu descoperiri facute cu mult timp inaintea Domniei sale“.

Fostul ministru al Culturii amesteca trimiterile la istorici prestigiosi cu birfa pe surse. „Despre subiectul cumani si dinastia Basarabilor a mai scris nu numai Iorga - in chip memorabil -, ci si istorici ai generatiilor mai noi, de la regretatul Petre Diaconu pina la cel ce va vorbeste. In secolele XIII-XIV, femeile cumane erau frumusetile Europei, cam cum sint moldovencele noastre de azi. Asa spun antropologii si asa se explica legaturile matrimoniale dinastice din Europa Centrala si de Rasarit. Cartea lui Neagu Djuvara contine lucruri perfect adevarate, dar perfect cunoscute de mult timp.“

Istoricul Marius Turda, profesor la Oxford, considera ca nationalistii s-ar putea simti atacati de aceasta ipoteza, de altfel perfect plauzibila: „Cred ca printre primii istorici care au exprimat aceasta teorie a fost Iorga. Cunoscindu-l pe Neagu Djuvara ca pe un istoric serios, inclin sa il cred, desi nu am citit cartea. Nu inteleg care ar fi subiectul disputei insa. Nu e nimic rau in faptul ca primii voievozi ai Tarilor Romane au fost cumani“.

* Neagu Djuvara: cine au fost cumanii

„Trib destul de numeros ce a ocupat aproape toata Ucraina de azi, plus jumatate din Romania. Noi, fiind ultimul val al cumanilor, eram numiti cumanii negri, iar cei din Ucraina erau albi, asta e diferenta dintre cumanii principali si cei periferici, fara conotatie peiorativa. Cumanii albi primesc valul mongolilor. Cei negri, ai nostri, care refuzasera crestinarea, luptindu-se cu ungurii timp de 150 de ani, au vazut victoria oamenilor lui Genghis Han, de la 1223, si au cerut imediat crestinarea din partea regelui Ungariei. Regele era vasalul Papei si considera o misiune sfinta crestinarea vecinilor sai. In 1227, 15.000 de osteni cumani in frunte cu conducatorii lor au fost crestinati. Papalitatea creeaza episcopatul Milcovensis, de la Milcov. Din pacate, asta nu dureaza decit pina la 1241, cind mongolii au venit in al doilea lor val si cumanii au trecut in masa in Ungaria: 40.000 de corturi. Locuitorii din Transilvania ii cunosteau pe astia ca pe niste vrajmasi, asa ca i-au primit prost.“

(P) Jucarii:
Vehicule electrice, Biciclete si Triciclete, Masinute cu pedale
Casute copii, Spatii de joaca, Leagane, Topogane si Balansoare

Vizualizari: vezi articolele editiei din Cotidianul comenteaza acest articol
Articolul nu exista
Merita citit?
[DA][NU]
Nu exista comentarii ! Comenteaza chiar tu acest articol !
Adauga comentariu nou
Stiri:   Economice | Politice | Externe | Sport | Societate | Editoriale | Cultura&Media | Sci&Tech | Monden | Locale | Republica Moldova
Inside Communication