Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Anul 2013 a fost unul foarte bun pentru administratorii de fonduri de pensii private, care au reuşit să depăşească pragul de 3 miliarde euro active.

Peste 3,1 miliarde euro în conturile a 6 milioane de oameni. Aşa arăta la finele lui 2013 situaţia celor 8 fonduri de pensii private obligatorii (Pilon II) după un an în care administratorii au reuşit să obţină un randament mediu peste aşteptările iniţiale: 11,75%. Administratorii celor opt fonduri de pensii private obligatorii din România au obţinut de la lansare, în luna mai 2008, până la finele anului trecut un randament mediu de 11,5%.

Anul 2013 a fost unul cu rezultate peste medie, randamentul plasamentelor fiind de 11,75%, după cum informează Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România. Fondurile private au intrat în 2014 cu un total de 6 milioane de participanţi şi active de peste 13,9 miliarde de lei sau 3,1 miliarde de euro, depăşind estimările iniţiale ale Asociaţiei. În întreaga lor istorie, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare contribuţii brute totale de 11,3 miliarde de lei, diferenţa până la activele de 13,9 miliarde de lei, adică 2,6 miliarde de lei, reprezentând câştigurile din plasamente.



Plasamente sigure



Majoritatea banilor din conturile de pensii private ale românilor rămân în ţară sub formă de plasamente în titluri de stat, în acţiuni sau în depozite bancare. Doar 5% din activul total este plasat în afara României. În 2013, fondurile de pensii au ales să crească alocările pentru acţiuni, ajungând la participaţii totale de 2 miliarde lei în titluri ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. „Pilonul II de pensii private a avut o evoluţie peste aşteptări în cursul anului 2013, care consolidează rezultatele deja pozitive înregistrate anterior. Principalii beneficiari ai acestor realizări sunt cei 6 milioane de români care şi-au pus încrederea în acest sistem de economisire pentru un viitor mai prosper”, a comentat Marius Popescu, preşedintele APAPR.



Pensiile facultative, mai slabe



Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au depăşit la mijlocul anului 2013 nivelul de 300.000 de participanţi, dintre care însă pentru mai puţin de jumătate se înregistrează plăţi lunare ale contribuţiilor.

În 45% din cazuri, angajatorul este cel care plăteşte contribuţia la fondurile de pensii facultative (oferind astfel pensia facultativă ca beneficiu extra-salarial), iar în alte 45% din cazuri participantul individual îşi suportă singur contribuţia, cotizând astfel în vederea obţinerii unei pensii suplimentare facultative. În restul de 10% din cazuri, contribuţia este mixtă (angajatorul şi angajatul contribuie împreună, unicul beneficiar al sumelor fiind angajatul).

În luna mai 2013, fondurile de pensii de Pilon III au împlinit 6 ani de funcţionare şi administrare efectivă a contribuţiilor participanţilor. Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au ajuns la mijlocul anului 2013 la 687,5 mil. lei (154 mil. euro ), cu 34,2% mai mult decât la mijlocul anului 2012.

Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private facultative au realizat în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 9,4%.



Stimulente de la stat



Puţini români ştiu că în prezent „donează” statului circa 300 lei anual fiecare. Şi asta prin faptul că nu accesează stimulentele oferite de autorităţi în domeniul economisirii pentru pensii. Printr-o „donaţie“ atât de mică, din banii de pensie se pot pierde sume considerabile. Dar să vedem despre ce e vorba.

Când vine vorba de pensie, doar unul din 20 de români a luat în considerare varianta pensiei facultative (Pilonul III).

Din cauza slabei culturi financiare, majoritatea românilor consideră că cea mai bună variantă de economisire pentru pensie este în depozite bancare. Ceea ce se pierde din vedere şi puţini cunosc este faptul că statul acordă deductibilitate totală în limita a 400 euro/an, atât la angajat, cât şi la angajator, dacă aceste sume sunt virate către un fond de pensii facultative. Astfel, un salariat care ar alege să contribuie lunar la Pilonul III porneşte din start cu un avantaj de 13% faţă de altul care alege să economisească prin depozite bancare.„Conform studiilor Comisiei Europene, vom trăi mai mult, dar vom avea o pensie mai mică. Putem compensa scăderea pensiei de stat prin folosirea deductibilităţii fiscale acordate în domeniul pensiilor facultative. Din păcate, e o lipsă de cultură financiară în ceea ce priveşte deductibilitatea“, spune Lucian Anghel, CEO al BCR Pensii. De unde vine principalul avantaj faţă de economisirea clasică prin depozite? Dacă alegem să contribuim cu 150 lei lunar (400 euro anual) la un fond de pensii, salariul net „în mână“ scade cu 126 lei, potrivit Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). Asta înseamnă că avem un beneficiu de 24 lei lunar sau de aproape 300 lei anual, graţie deductibilităţii. Astfel, un salariat care poate renunţa să cheltuiască azi 126 lei are opţiunea de a contribui la Pilonul III cu 150 lei sau de a vira cei 126 lei într-un depozit bancar.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.