Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

                                           DECLARAŢIE DE PRESĂ

                                            Tanczos nu fi ţanţoş!

Am fost cutremurat de afirmaţiile făcute de Prea Sfinţia Sa Ioan Selejan, episcopul ortodox al Harghitei şi Covasnei (care ar merita, pentru curajul şi tenacitatea sa în apărarea şi promovarea românismului în zonă, să ajungă mitropolitul întregii Transilvanii şi, poate chiar, patriarhul României) într-un interviu difuzat de postul de Televiziune România TV (RTV), în seara primei zile de Crăciun, din care spicuiesc următoarele: „La nivelul statului român nu există o instituţie care să-i protejeze pe românii din zonele minoritare din Harghita şi Covasna. În curând nu o să-i găsim pe români decât în registrele de stare civilă de la primării. Este posibil să se vorbească că ultimii români au trăit în aceste zone la începutul mileniului al treilea. Mulţi români de aici vorbesc limba maternă doar cu Dumnezeu. Majoritatea românilor de aici trăiesc doar din fărâmiturile oferite de cei bogaţi din zonă, respectiv de autorităţile locale controlate de UDMR, de Partidul Civic Maghiar şi de Partidul Maghiarilor din Transilvania”(fondat şi condus de europarlamentarul Laszlo Tokes).
Tristeţea este că afirmaţiile episcopului Ioan Selejan sunt mai mult decât întărite de constatările unui raport - studiu întocmit de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române în urma unei cercetări de teren efectuată în vara anului 2011. Iată câteva dintre constatările raportului intitulat „Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna”:
„Judeţele Harghita-Covasna stau sub semnul unei urgenţe, urgenţe mute, pentru că nimeni dintre cei care ar trebui să vegheze asupra integrităţii comunităţii nu îşi asumă vreo reacţie. Urgenţa mută reprezintă sentimentul colectiv al neputinţei, corelat cu sentimentul abandonului-retragerii statului român din societate.”
„Majoritarii maghiari îşi supraîntăresc comunitatea sub umbrela Geopoliticii maghiare a Bazinului carpatic, în timp ce minoritarii români, lipsiţi de suportul general al societăţii şi al statului se masifică, rămân fără comunitate.”
„În oglindă cu aceste preocupări am constatat absenţa aproape totală a preocupărilor din partea statului român şi a societăţii civile de a cunoaşte problematica spaţiului şi de a oferi răspunsuri în plan strategic –naţional. Astfel, pe de-o parte, majoritarii din cele două judeţe au în fundal puterea simbolică prezentă peste tot în ecologia locuirii, în special în spaţiul şcolar, administrativ. Pe de altă parte, ceilalţi, românii, se transformă din comunitate simbolică în minoritate statistică.”
„Românii au statutul de naţiune tolerată, iar sentimentul asociat este teama. Astfel, etnicii minoritari sunt încurajaţi prin frică nespecifică şi prin cultivarea unui pragmatism parţial, suspendat deasupra identitarului etnic propriu, să-şi uite determinantele colective ale identităţii.”
„Deşi românii sunt majoritari în România, datorită configuraţiei administrative, educaţionale, economice şi politice din judeţele Harghita şi Covasna, românii au statut de facto de minoritate locală. Pe lângă discriminarea negativă la care sunt supuşi în plan local, populaţia românească din cele două judeţe este discriminată negativ în mass media şi politica naţională, în sensul că nu are acces la exprimarea intereselor şi problematicii sale.”
Afirmaţiile episcopului de Harghita şi Covasna sunt confirmate însă şi de lipsa de reacţie a demnitarilor şi instituţiilor statului român în cazul scandalului provocat de jucătorii maghiari din echipa naţională de hochei a României şi de preşedintele Federaţiei Române de Hochei, Tanczos Barna. După cum a relatat massmedia, în data de 1 decembrie 2011, taman de Ziua Naţională a României, hocheiştii de naţionalitate maghiară l-au bătut pe singurul lor coechipier român din echipa naţională de juniori de 16 ani. Ulterior, tot în cursul lunii decembrie 2011, cu prilejul meciului de hochei România- Ungaria, jucătorii maghiari din echipa naţională a României au tăcut la intonarea imnului nostru naţional şi au cântat imnul naţional al Ungariei. Supărat tare că unele media româneşti au prezentat aceste incidente, preşedintele Federaţiei Române de Hochei, Tanczos Barna, a făcut următoarea declaraţie halucinantă şi impertinentă: „O să plec cu toţi jucătorii din România, ca să fie toată lumea mulţumită şi voi să jucaţi în Liga H!” (Tanczos era probabil cu gândul la indicativul de ţară al Ungariei (Hu) când a pronunţat litera H). Încet, încet o să plece toţi din ţara asta minunată. Imnul Secuiesc se cântă de 21 de ani în Covasna”.
Demnitarii şi instituţiile statului român nu au avut nicio reacţie faţă de această declaraţie făcută de preşedintele Federaţiei Române de Hochei. Lipsa de reacţie este agravată şi de postura sau, mai bine zis, de impostura de dublu demnitar al statului român a acestui Tanczos Barna, care este şi membru al Guvernului României în calitate de secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Nici preşedintele României, Traian Băsescu, nici şeful Guvernului României, marele moţ(ogan) Emil Boc, nici vicepremierul Marko Bela şi nici preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, nu l-au urecheat pe guralivul Tanczos. M-a mirat şi mai mult faptul că nu a zis nici măcar pâs şeful direct al acestui Tanczos, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, care se dădea „mare patriot naţionale” (vorba lui nenea Iancu) în vremea când a fost parlamentar, ministru şi lider al Partidului Unităţii Naţionale a Românilor (PUNR). Sugestiv este şi că în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 22 decembrie 2011, când a fost dezbătută şi votată ultima moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc, Tanczos a intrat în sala de plen cu o mână în buzunar şi cu scurta pe umăr, conversând mai multe minute cu mai mulţi lideri ai UDMR. Deşi am strigat către prezidiu, împreună cu câţiva colegi, „ Afară, afară cu Tanczos din sală!”, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Vasile Blaga respectiv Roberta Anastase, nu au avut nicio reacţie, cu toate că au sesizat prezenţa sa neadecvată.
La vârsta de 36 ani, acest Tanczos se află la a patra funcţie guvernamentală „în această minunată ţară” numită România. În 2005, după capacitarea UDMR la guvernare de către preşedintele portocaliu Traian Băsescu, Tanczos Barna a fost uns preşedinte al Agenţiei pentru Domeniile Statului (ADS), la vârsta de numai 29 de ani. În această funcţie s-a remarcat prin faptul că, datorită aroganţei sale, a primit o lovitură de baionetă (provenită din primul război mondial) în spate din partea unui urmaş de răzeş care a revendicat un teren din cunoscuta podgorie Cotnari. În 2007 a devenit secretar de stat în Ministerul Transporturilor, postură în care s-a remarcat doar prin faptul că a autorizat efectuarea unei curse din Ungaria în judeţele Harghita şi Covasna a unui tren de epocă din Ungaria, denumit Nostalgia, care avea stema revizionistă a Ungariei Mari pe locomotivă. În 2010 Tanczoş a fost promovat secretar de stat în Ministerul Dezvoltării şi Turismului, unde s-a remarcat doar prin temenele făcute în faţa şi în spatele ministresei Elena Udrea.
Vicepreşedinte naţional al UDMR din 2009, acest Tanczos a fost blagoslovit cu atâtea sinecuri politice fără să aibă pregătirea şi competenţa necesare. Originar din municipiul Miercurea Ciuc judeţul Harghita, a absolvit în capitala acestei ţări minunate denumite România, cu o medie mediocră, o facultate mai puţin titrată, Managementul firmei, din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice (ASE). Această „ţară minunată” i-a oferit şi şansa de a urma şi a absolvi studii postuniversitare la Colegiul Naţional de Apărare şi la Colegiul Superior de Securitate Naţională. Nu prea are nici experienţă în profesie, exercitând doar în jur de doi ani funcţia de director economic la o societate comercială care a avut ca obiect de activitate lichidarea nu managementul firmelor. A mai fost vreo trei ani expert parlamentar al preşedintelui Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cârtitori de-ai săi din UDMR spun că Tanczos a fost promovat atât de tânăr, atât de sus şi atât de des întrucât este pupila politică şi numai a senatorului UDMR de Harghita, Verestoy Attila. Tot aceştia spun că acest Tanczos se crede cel mai frumos şi mai deştept, deşi are un intelect mediocru. Mai crede că are nu numai ochii ci şi sângele de culoare albastră. Tanczos se crede şi cel mai puternic, lăudându-se că are fibră de taur, dar se pare că mintea îi este de bibilică şi ar trebui să ştie că în pusta maghiară se cresc gâşte pentru ficat, nu bibilici pentru creier.
Tot de la colegi de-ai săi de partid am aflat că a fost pe la Satu Mare şi s-a lăudat că el şi cu generaţia sa, mai ales cu amicii săi din organizaţia iredentistă Mişcarea Celor 64 de Comitate, vor reface Principatul autonom al Transilvaniei şi Ungaria Mare. Îi recomand acestui Tanczos să-şi bage minţile (câte le mai are) în cap şi să lase baltă umilirea românilor pentru că altfel riscă ca, după brişca primită în Moldova, să primească o crosă ciobănească în Transilvania. Şi solicit autorităţilor române să ia în seamă cum se cuvine spusele Prea Sfinţiei Sale Ioan Selejan, episcopul ortodox al Harghitei şi Covasnei, şi constatările raportului –studiu întocmit de Academia Română, pentru că există un precedent numit Kosovo, împlinit în 1999, cu privire la care au lansat avertismente încă în anii ’70 Biserica Ortodoxă Sârbă şi Academia de la Belgrad. Un pas preventiv l-ar putea constitui mutarea capitalei la Braşov, nu numai pentru că este un oraş multietnic şi multicultural, mai ozonat, mai apropiat de Europa (Centrală şi Occidentală) şi mai echidistant geografic faţă de cele trei foste mari provincii româneşti (Transilvania, Moldova şi Ţara Românească), ci şi pentru a fi mai aproape de alde Tanczos.

Satu Mare,                                                         Senator
4.01.2012                                                                 Valer Marian

PS 1: Tanczos-úr („úr” însemnând „domn” în limba maghiară) nu este atât de curajos pe cât pare. Am tras această concluzie după ce guralivul Tanczos a sărit în apărarea ministrului de interne Constantin Traian Igaş, dovedind o frică subliminală faţă de miliţie sau poliţie. Mai concret, în luna ianuarie 2011, fiind invitat la emisiunea „La ordinea zilei” de la postul de televiziune Antena 3, acest Tanczos m-a catalogat de-a dreptul iresponsabil pentru că am făcut o declaraţie în premieră cu privire la trecutul şcolar şi bişniţar al actualului şef politic al poliţiştilor români.
PS 2: De ce SRI-ul doarme în cizme în cazul Tanczos, dar îi prigoneşte pe unii patrioţi români?