Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Preşedintele francez Francois Hollande vrea o nouă prelungire a termenului de reducere a deficitului bugetar, deja amânat, intenţie care ar putea provoca un conflict cu Comisia Europeană şi parteneri precum Germania şi Finlanda, state susţinătoare ale disciplinei fiscale, relatează Financial Times.

Hollande a afirmat luni, la anunţarea numirii lui Manuel Valls în funcţia de premier, în urma înfrângerii usturătoare a socialiştilor în alegerile locale, că Bruxelles-ul trebuie convins că ţintele bugetare trebuie să ia în considerare planurile de susţinere a creşterii economice.


"Nu este vorba despre economisire de dragul economisirii. Mai mult decât orice nu doresc să subminez creşterea care îşi revine", a spus Hollande.

Ministrul Industriei, Arnaud Montebourg, care va continua să ocupe un minister cheie în noul executiv, a spus marţi că CE este "total nefolositoare atunci când vine vorba despre creştere".

"Cu alegerea lui Manuel Valls şi a unui guvern combativ, avem şansa să reorientăm Europa. În prezent, Europa ne orientează către austeritate şi dogmă, când avem nevoie de pragmatism", a spus Montebourg.

Linia adoptată de autorităţile de la Paris reflectă poziţia premierului italian Matteo Renzi, al cărui guvern are ca priorităţi creşterea economică şi locurile de muncă.

Finanţele publice din Franţa şi Italia sunt monitorizate în prezent de Comisia Europeană, din cauza întărzierii reducerii deficitului bugetar şi datoriei publice.

Germania şi Finlanda au criticat recent Comisia Europeană pentru că a dat mai mult timp Franţei şi Spaniei pentru aducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, prevăzut în legislaţia UE.

Franţa a obţinut din partea UE prelungirea cu doi ani, până în 2015, a termenului de reducere a deficitului buggetar la 3% din PIB, dar CE a estimat deja că autorităţile de la Paris nu vor reuşi să facă acest lucru.

Deficitul bugetar al Franţei a atins 4,3% din PIB în 2013, peste aşteptările CE, de 4,2%, potrivit Institutului francez de statistică. Datoria publică, de 93,5%, cheltuielile guvernamentale şi taxele au evoluat în creştere, anul trecut.