Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Chiar dacă Rusia nu va invada estul şi sudul Ucrainei şi nu va anexa Transnistria, România şi Rusia se vor învecina totuşi, dar nu pe uscat, ci pe mare. După cum se arată în „tratatul de aderare” a Crimeii la Federaţia Rusă, anexarea vine şi cu reclamarea apelor teritoriale ale Crimeii cu tot cu zona economică exclusivă (ZEE) aferentă.

Acest lucru va face ca zona română şi cea rusă să se afle în imediata vecinătate şi nu este deloc clar că ruşii vor respecta arbitrajul de la Haga din 2009, în care România a câştigat jurisdicţia şi drepturile suverane asupra aproape 80% din suprafaţa de 12.200 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă, suprafaţă aflată în dispută cu Ucraina.

Analistul Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation, observă într-un articol pentru Eurasia Daily Monitor că în tratatul de aderare a Crimeii la Federaţia Rusă se afirmă că „demarcaţia apelor teritoriale în Marea Neagră este determinată pe baza tratatelor internaţionale încheiate de Federaţia Rusă” şi subliniază că „această formulare vagă pare cel puţin să implice că Rusia consideră că înţelegerile încheiate de Ucraina privind demarcarea cu alte state nu mai sunt valide şi ar putea fi citită ca un indiciu că Rusia ar putea încerca să renegocieze şi să modifice actualele acorduri de demarcaţie”.

Acest aspect interesează în mare măsură România, pentru că, în urma procesului dintre România şi Ucraina la Curtea Internaţională de la Haga, guvernul român a obţinut câştig de cauză prin deciza 100 din 3 februarie 2009 şi i s-a recunoscut suveranitatea a puţin peste 79% din teritoriu de 12.200 de kilometri pătraţi aflaţi în litigiu. Disputa se concentra în jurul statutului Insulei Şerpilor, pe care România o caracteriza drept o stâncă şi pe care Ucraina o considera o insulă care era îndreptăţită la propria platformă continentală. Insula Şerpilor a rămas în componenţa Ucrainei şi, în principiu, statutul Zonei Economice Exclusive a României nu ar trebui să se modifice din punct de vedere legal, dar acest lucru nu înseamnă că Rusia se va simţi obligată să respecte arbitrajul de la Haga, ceea ce ar aduce România şi Rusia în conflict.

„România Liberă“ a încercat să obţină la sfârşitul săptămânii trecute un punct de vedere din partea secretarului de stat, Bogdan Aurescu, cel care a reprezentat România în dosarul platformei continentale, dar domnia sa nu a fost disponibil. În schimb, surse la nivel înalt din domeniul securităţii naţionale au confirmat că delimitarea zonelor exclusive este o chestiune care preocupă România şi care se află în acest moment în analiză.

Socor remarcă faptul că după anexarea Crimeii, Rusia se va învecina maritim cel puţin cu România şi Turcia, dar şi faptul că nici unul dintre statele riverane la Marea Neagră nu a recunoscut suveranitatea Rusiei asupra Crimeii şi, prin urmare nu pot recunoaşte nici legalitatea extinderii jurisdicţiei ruse în Marea Neagră. „Cu toate acestea, afirmă analistul, anumite înţelegeri informale s-ar putea să apară pentru a evita fricţiunile”. Cu alte cuvinte, o formă oarecare de recunoaştere tacită a anexării va trebui să existe pentru a evita conflictul deschis. Dacă însă Rusia alege să enunţe pretenţii maximale, există puţine şanse ca Moscova să accepte arbitrajul Curţii de la Haga câtă vreme ONU nu recunoaşte formal noile graniţe.

Schimbare de forţe

Pretenţiile ruse vor putea fi susţinute cu o flotă a Mării Negre semnificativ lărgită. Socor remarcă faptul că, odată Sevastopolul aflat în mâinile Moscovei, Rusia nu mai este obligată să-şi limiteze prezenţa militară în Crimeea. În acest sens, analistul citează un anunţ al guvernului rus de pe 12 martie potrivit căruia, începând din 2016, flotei Mării Negre i se vor alătura şase fregate şi şase submarine noi şi, probabil, un număr suplimentar de avioane de luptă. Acestora li se va alătura una din cele două nave Mistral cumpărate de ruşi de la Franţa. Cum prima, botezată Vladivostok, va fi desfăşurată în portul cu acelaşi nume, cea de-a doua, numită Sevastopol, îşi va avea baza în Crimeea. Cum Franţa nu pare dispusă să blocheze vânzarea celor două nave, cel puţin în această fază a sancţiunilor, Flota rusă la Marea Neagră va deveni mai puternică decât a tuturor celorlalte state riverane combinate, afirmă Socor, care remarcă faptul că deja, prin incorporarea navelor ucrainene care au fost capturate, raportul dintre forţele navale ruse din Marea Neagră şi cele turce s-a schimbat din paritate în superioritate.

Cu alte cuvinte, în câţiva ani, forţa rusă va deveni imposibil de contracarat iar Rusia va putea redefini zonele de demarcaţie maritimă şi zonele economice exclusive după cum va dori. Practic, după anexarea Crimeii, Ucraina a rămas cu o zonă maritimă din jurul Golfului Odessa, în vreme ce Rusia a luat locul Ucrainei drept deţinător al celui mai mare teritoriu din Marea Neagră.

O altă problemă poate apărea ca urmare a construcţiei gazoductului South Stream. Ruşii plănuiseră să ocolească zona economică a Ucrainei şi primiseră acceptul Turciei să treacă prin apele lor, dar acum nu mai există nici un motiv pentru acest ocol. Dacă însă Rusia alege să construiască conducta în linie dreaptă până la Varna, atunci va trebui să traverseze apele teritoriale ale României şi nimeni nu poate spune ce se va întâmpla dacă România va refuza.

Ameninţări de război, îngrijorări pentru Moldova

Lucrurile se vor complica şi mai mult, dacă ruşii vor ocupa estul şi sudul Ucrainei până în Transnistria şi vor tăia cu totul accesul Ucrainei la mare. Sâmbătă forţele ruse au luat cu asalt baza aeriană ucraineană de la Belbek, lângă Sevastopol, escaladând şi mai mult tensiunile dintre cele două ţări. Ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi a declarat ieri că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, citate de AFP, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de linia acesteia. Comandantul suprem al forţelor aliate din Europa (SACEUR), generalul de aviaţie Philip Breedlove, a afirmat la rândul său, ieri într-o dezbatere organizată în cadrul Brussels Forum, reuniunea anuală a personalităţilor politice influente organizată de German Marshall Fund, că Rusia dispune de o forţă masivă la graniţa de est a Ucrainei şi că este îngrijorat în privinţa ameninţării pe care aceste forţe o reprezintă pentru Moldova şi Transnistria. Este vorba de 8500 de oameni din forţele ruse de artilerie, care efectuează exerciţii militare de zece zile în apropierea graniţelor Ucrainei şi care, potrivit lui Breedlove, „sunt absolut suficiente pentru a înainta spre Transnistria, dacă se va da ordinul şi asta este îngrijorător”. Generalul american a avertizat că „trebuie să ne gândim la aliaţii noştri, la poziţionarea forţelor în Alianţă şi la sporirea capacităţii de reacţie, astfel încât să fim acolo pentru apărare, dacă va fi nevoie, în principal în zona baltică şi în alte locuri”.

Integral pe România Liberă