Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Grupul anglo-olandez Shell nu mai face parte din consorţiul care urmează să exploateze gaze naturale în nord-vestul Mării Negre, pe platoul continental al Ucrainei, după ce compania s-a retras din acest proiect în luna ianuarie. Participarea altor doi membri din consorţiu, compania americană ExxonMobil şi OMV Petrom, este la rândul lor incertă.

Reprezentanţii Shell au informat miercuri că firma s-a retras încă din luna ianuarie din negocierile cu autorităţile ucrainene şi cu grupul american ExxonMobil privind exploatarea gazelor naturale în nord-vestul Mării Negre, relatează AFP.

„Shell a pus capăt negocierilor legate de sectorul Skifski din Marea Neagră”, a anunţat grupul anglo-olandez într-un comunicat.

Shell spera ca acordul să fie semnat în 2012 sau 2013, dar nu a fost posibil, iar grupul a decis din acest motiv să îşi orienteze eforturile şi capitalul către alte proiecte, se arată în comunicat.

În septembrie anul trecut, preşedinţia de la Kiev anunţa un acord preliminar de partajare a producţiei între Shell, ExxonMobil, operatorul ucrainean Nadra Ukraini şi grupul român OMV-Petrom, în sectorul Skifska din Marea Neagră, cu obiectivul de a produce 8-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Proiectul implica investiţii de 735 milioane de dolari. Zăcământul Skifska este localizat în largul coastelor Ucrainei, la limita cu apele teritoriale ale României, zonă în care ExxonMobil şi OMV-Petrom caută la rândul lor gaze naturale.

Asocierea Shell-ExxonMobil-Nadra Ukraini-OMV Petrom urmau să plătească statului ucrainean pentru licenţă 300 de milioane de dolari pe an. Aceasta le-ar da dreptul să încaseze o parte din producţie timp de 50 de ani. Potrivit estimărilor ministerului ucrainean al Mediului şi Resurselor naturale, zăcământul dispune de 200-250 miliarde metri cubi de gaze. La un preţ de aproximativ de 200 de dolari mia de metri cubi, valoarea zăcământului este de 50 miliarde de dolari, aici nefiind incluse costurile de exploatare. La licitaţia iniţială a participat şi compania rusă Lukoil, fără succes însă. În cazul zăcământului învecinat Foroska, situat mai la vest, scos şi acesta la licitaţie tot în 2012, statul ucrainean nu a primit nici o ofertă.

Participarea ExxonMobil şi OMV Petrom, incertă

Cât priveşte viitorul ExxonMobil şi al OMV Petrom în proiect, acesta nu este clar. Andrew Swiger, senior vicepresident la ExxonMobil, a afirmat la începutul acestei luni, într-o prezentare pentru investitori, că grupul este în continuare interesat să obţină licenţe pentru proiecte de explorare în sectorul ucrainean al Mării Negre. Directorul general al Exxon, Rex Tillerson, a declarat la rândul său că grupul nu este de partea nimănui în ceea ce priveşte disputa din Ucraina.

Exxon a cumpărat drepturile pentru blocul Skifska din largul coastelor Ucrainei după descoperirea din 2012 de la zăcământul Domino, din apele teritoriale româneşti. OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Până la decizia din noiembrie anul trecut a fostului preşedinte Viktor Ianukovici de a se apropia de Moscova în detrimentul Uniunii Europene, autorităţile de la Kiev au încercat să reducă dependenţa ţării de gazele ruseşti, prin mai multe proiecte, în special în domeniul gazelor de şist şi cel al Shell şi ExxonMobil din Marea Neagră.

După confiscarea companiei ucrainene de stat, noile autorităţi vor să o vândă ruşilor

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe hârtiile de înglobare a Crimeii în Rusia că Gazprom s-a şi prezentat pe ţărmul Mării Negre. Gigantul energetic rus Gayprom caută acces la resursele de ţiţei şi gaze din apele teritoriale ale Crimeii, teritoriu anexat recent de Rusia. „Gazprom au venit primii cu această solicitare”, a declarat într-un interviu acordat RIA Novosti Rustam Temirgaliev, vicepremier al Crimeii. Parlamentul regiunii, care a refuzat să recunoască noul guvern ucrainean şi a organizat un referendum local de separare faţă de Ucraina, a stabilit că zona alipită la Rusia include, de asemenea, “platoul continental şi zona economică exclusivă din Marea Neagră”. Potrivit lui Temirgaliyev, aproximativ 1,5 miliarde metri cubi de gaz metan sunt extrase anual din Crimeea.

Transferul exploatărilor de gaz din mâna statului ucrainean către ruşi nu este însă atât de simplă şi presupune câţiva paşi. Una dintre primele decizii ale autorităţilor separatiste din peninsulă după referendumul de duminică a fost să “naţionalizeze” compania locală Ciornomornaftogaz - care extrage petrol şi gaze din Marea Neagră -, filiala operatorului public ucrainean Naftogaz. Compania exploatează 17 zăcăminte, dintre care 11 de gaze naturale, două de petrol şi patru de gaz condensat şi dispune de 13 platforme offshore, în Marea Azov şi în Marea Neagră. Compania are peste 4.000 de angajaţi.

Odată confiscată de la ucraineni, compania locală urmează să fie vândută, cel mai probabil, ruşilor. Vicepremierul din Crimeea, Rustam Temirgaliev, a declarat pentru cotidianul Kommersant că licitaţia pentru “privatizarea” companiei va fi lansată în scurt timp, iar Gazprom şi-a manifestat interesul.

Vicepreşedintele Ciornomornaftogaz a dezvăluit încă de săptămâna trecută, într-un interviu pentru ediţia online a revistei ucrainene Forbes, că reprezentanţi ai puterii locale proruse au venit să-şi instaleze oamenii la conducerea companiei, însoţiţi de persoane înarmate. “Erau şi patru reprezentanţi ai Gazprom”, a afirmat Volodimir Pletciun. “Au început rapid să verifice documentele”, a adăugat el.

5% din gazele Ucrainei, vin din Crimeea

Compania Ciornomornaftogaz a produs 1,6 miliarde de metri cubi de gaze în 2013, ceea ce înseamnă peste cinci procente din producţia Ucrainei. De asemenea, aceasta reprezintă o creştere cu 40%, în raport cu 2012 şi un volum suficient pentru a asigura necesarul de consum al Crimeii.

Analistul Dmitro Marunici de la Institutul de studii energetice din Kiev consideră că, în acest caz, nu este vorba despre “pierderi critice” pentru Ucraina. “Tot gazul extras de companie ajunge la consumatorii din Crimeea, ceea ce înseamnă că locuitorii din estul Ucrainei nu vor fi afectaţi”, a explicat el.

Pierderea este mai dureroasă pentru Kiev din punct de vedere simbolic, mai ales că, în ultimii ani,
Ucraina şi-a intensificat eforturile în vederea reducerii dependenţei de importurile de gaze din Rusia. Astfel, sume mari au fost investite în modernizarea echipamentelor companiei, care are în vedere dublarea producţiei până în 2015, dar şi pentru construirea de noi gazoducte spre sudul Ucrainei.

În consecinţă, Kievul ar putea fi nevoit să cumpere de la Gazprom la un preţ ridicat gazele extrase de compania Ciornomornaftogaz.

“Mai mult de jumătate din producţia de gaz prevăzută până în 2015 va fi vândută pe plan local la un preţ scăzut”, au apreciat analiştii de la Société Générale într-un raport pentru clienţi. “Estimăm că restul va fi vândut Ucrainei, unde preţurile corespund contractelor pe termen lung aplicate la nivelul UE”, care asigură cea mai mare parte a profiturilor Gazprom, au adăugat analiştii.

Un conflict întins pe mulţi ani

Analiştii anticipează însă proceduri complicate la Curtea internaţională de Arbitraj în vederea contestării proprietăţii asupra companiei, ţinând cont e statutul contestat al Crimeii şi de faptul că Occidentul refuză să recunoască alipirea la Rusia.
“Conflictul va dura mai mulţi ani”, confirmă Valeri Nesterov, analist la Sberbank CIB, din Moscova. “Achiziţia este politică. Valoarea companiei este scăzută, dar, în condiţiile în care se află pe teritoriul nostru (al Rusiei - n.r.) este corect să o cumpărăm”, a explicat el.

Pentru Gazprom, producătorul de hidrocarburi din Crimeea reprezintă doar o mică parte. Valoarea companiei este estimată de analişti la o sumă între 500 şi 800 de milioane de dolari, cu mult mai puţin decât cele 25 de miliarde obţinute de compania rusă în primele nouă luni are anului 2013. În plus, producţia şi rezervele de care dispune reprezintă doar 0,5 la sută din cele ale Gazprom.

Integral pe România Liberă



Comentarii

hihihi tot gazul si petrolul, dar ei nu se incurca cu libertate si democratie, cu vanzarea care sa aduca bani coloniei ci ocupa colonia, o jefuiesc si o tin in saracie.

21 martie 2014 9:26

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.