Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Statele membre ale UE au acceptat proiectul privind lista de sancţiuni contra Rusiei, dacă nu revine asupra anexării Crimeii, dar, departe de a renunţa, Moscova pregăteşte înglobarea Crimeii drept cea de-a 84-a provincie a Federaţiei Ruse. Aflat la Washington, premierul interimar al Ucrainei a fost primit ieri de preşedintele Obama şi s-a întâlnit cu oficiali americani, într-un moment critic pentru ţara sa.

În lipsa semnelor clare ale unei atenuări a crizei din partea Kremlinului, europenii au aprobat cadrul şi formulările de sancţiuni contra Rusiei, a căror aplicare este prevăzută pentru săptămâna viitoare, după referendumul de independenţă al separatiştilor din Crimeea care orchestrează anexarea de Rusia. Rezultatul acestei consultări, considerată ilegală de „cei 28” fiind contrară Constituţiei Ucrainei, pare stabilit iar cancelarul german, Angela Merkel, vorbeşte deja de o „anexare”. Putin, perceput ca iraţional de către occidentali, îşi înscrie atitudinea în logica revanşei care îl caracterizează pe fostul agent KGB, traumatizat de manifestaţiile din Dresda, unde era la post în 1989, în momentul căderii Zidului Berlinului.

Documentul UE descrie în detaliu măsurile restrictive faţă de Moscova dacă nu revine asupra Crimeii. Dacă este aprobat de miniştrii europeni de Externe, la reuniunea de luni, va fi vorba de primele sancţiuni impuse de UE contra Rusiei de la finele războiului rece, marcând o gravă deteriorare a relaţiilor Est-Vest.

UE a acceptat acest plan de sancţiuni, dar continuă să lucreze în favoarea aplanării crizei. Discuţii au avut loc marţi la Londra, unde s-au reunit oficiali ai Marii Britanii, SUA, Italia, Franţa, Germania, Elveţia, Japonia pentru discutarea crizei ucrainene. UE şi SUA s-au coordonat în impunerea de sancţiuni şi au încurajat celelalte state, între care Canada, Japonia, Turcia şi Elveţia, să ia măsuri similare pentru maximalizarea impactului. Dacă Rusia nu răspunde presiunilor, UE s-a declarat pregătită să ia noi măsuri, implicând probabil un embargo asupra armelor şi altele legate de comerţ. De asemenea, se ia în vedere aplicarea de sancţiuni contra lui Putin.

Iaseniuk în SUA

Aflat în vizită la Washington, Arseni Iaseniuk, un lider al opoziţiei ucrainene numit premier interimar după căderea guvernului pro-rus de la Kiev, urma să fie primit miercuri seară la Casa Albă de preşedintele american, Barack Obama şi avea programate întâlniri cu secretarul de Stat, John Kerry, şi lideri ai Congresului, la Capitoliu. Un punct important pe agenda lui Iaseniuk va fi căutarea unui ajutor pentru economia Ucrainei, Kerry angajând 1 miliard de dolari drept garanţie pentru un credit, iar Congresul lucrează la o legislaţie în acest sens, deşi este doar o mică parte din ceea ce ar avea nevoie Ucraina pentru a preveni un faliment financiar şi prăbuşirea în continuare a economiei şi aşa dezastruoasă.

Pentru Obama, vizita este o ocazie de a reitera susţinerea SUA pentru Ucraina în confruntarea sa cu preşedintele Putin, de a asigura oaspeţii săi ucraineni de susţinerea economică şi politică a SUA. Analiştii estimează că America pare neputincioasă faţă de apetitul geopolitic al lui Putin şi este posibil ca Obama să transmită delegaţiei ucrainene că „muzica nu se cântă în SUA, ci în Europa” şi este rolul-cheie al Germaniei în acest caz, fiind cunoscută influenţa cancelarului Angela Merkel asupra liderului rus.

Bulimie teritorială

Europenii vor să îi lase lui Putin un beneficiu al dubiului şi i-au oferit o ultimă şansă de a se distanţa de oamenii care controlează Crimeea, în fapt oamenii Rusiei.
„Premierul” din Crimeea, Serghei Axionov a fost un şef de bandă criminală ajuns milionar. Dar Kremlinul îşi urmăreşte scenariul. „Independenţa” pronunţată la Simferopol a fost recunoscută de ministerul rus de Externe, evocând Kosovo.

Putin sfidează occidentalii şi modifică frontiere sub nasul lor şi folosind propriile argumente, deşi paralela cu Kosovo nu are nici un sens. Totul a fost minuţios pregătit de Moscova, unde deputaţii Dumei au prevăzut, la 21 martie, examinarea unui text de lege care va autoriza Federaţia Rusă să înglobeze un teritoriu străin în cazul „sincopei” statului de care depinde. Ca atare, Crimeea va deveni a 84-a provincie a Federaţiei Ruse.
Putin a fost deja felicitat pentru „victoria” în Ucraina de protejatul său de la Damasc, Bashar al-Assad, care ştie ce îi datorează.

Temeri pentru (Republica) Moldova

Istoricul Jean-François Soulet, citat de Le Monde, referindu-se la viitoarele mişcări ale liderului de la Kremlin, arată că după Ossetia de Sud şi Abhazia, Putin pune mâna puţin câte puţin pe Crimeea. Revendicările de acest gen menţionate în Istorie sunt rare pentru că argumentele pot fi interpretate într-un sens sau altul.

Cazul Crimeii nu poate face jurisprudenţă în alte regiuni ale Ucrainei, dar anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia este o victorie pentru Vladimir Putin, care pare că se află în logica reconstruirii imperiului sovietic.Pericolul exemplului Crimeii vine din altă direcţie – o ataşare aduce pe platoul lui Putin alte sectoare. Astăzi, în faţa Rusiei nu se află nimeni. Ucraina are necesităţi economice uriaşe pe care UE nu le va putea şterge şi occidentalii se mulţumesc cu gesticulaţii. Din 2008, în Georgia, comunitatea internaţională acceptă ca Rusia să ocupe Ossetia de Sud şi Abhazia. Crimeea nu este prima lovitură a lui Putin şi probabil nici ultima.

Putin are o politică dominată de pretextul prezenţei unei puternice comunităţi ruse şi ne putem teme mai ales pentru Republica Moldova şi regiunea numită Transnistria. Din 1992, această parte a (republicii) Moldova trăieşte total separată.

Un acces la zona rusă Kaliningrad, care face parte din ţările baltice, ar putea interesa de asemenea Moscova. Este o enclavă între Baltica şi Lituania. Avem impresia că de fiecare dată Putin pune mâna pe confetti, dar aceste confetti fac parte dintr-un tot şi dintr-o politică mai globală.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.