Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îndeamnă bancherii să continue micşorarea ecartului dintre dobânzile la creditele în valută şi cele în lei. Există însă limite, spun economiştii.

Micşorarea de săptămâna trecută a dobânzii de politică monetară a BNR la un nivel minim record de 4,5% a ieftinit creditele în monedă locală, aducând anumite produse de creditare ale băncilor la o diferenţă de dobândă de sub 1% faţă de cele acordate în monedă unică, arată date ale brokerilor de credite, consultate de ziarul România liberă.

Primul efect al reducerii politicii de dobândă monetară a fost scăderea ROBOR, dobânda interbancară la lei, la nivelul de 3,92% în cazul operaţiunilor pe 3 luni şi la 4,27% la cele pe şase luni. ROBOR este una din cele două componente ale dobânzii plătite de persoanele împrumutate, cealaltă componentă fiind marja băncii.

În urmă cu un an, cele două dobânzi se situau la nivelul de 4,63% şi, respectiv, 4,83% de unde rezultă ieftinirea creditelor în lei cu procentaje în jurul a 0,6%. Pe piaţă au apărut deja credite în lei purtătoare ale unei dobânzi mai mari cu doar 1% faţă de cele în euro. În special e vorba de bănci locale, lipsite de liniile de finanţare în monedă unică primite de băncile cu capital străin. CEC Bank percepe în cazul creditelor destinate achiziţiilor de imobile o dobândă la lei de 7,73%, cu doar 0,4% mai mare decât cea la euro, de 7,34%. În cazul altor bănci, precum Banca Transilvania sau BancPost, diferenţa de dobândă este în jurul a 1,5%.

Deşi evoluţia ratei de schimb leu-euro a fost una favorabilă monedei locale în ultimul an, titularii creditelor în lei sunt protejaţi impotriva unei posibile devalorizări a monedei naţionale faţă de euro. De aceea costul suplimentar plătit la creditul în lei, de 1%, este meritat cu vârf şi îndesat.

În primăvara acestui an, diferenţa de dobândă în cazul aceloraşi credite era mult mai mare. La un credit de achiziţie locuinţă în euro, dobânda anuală efectivă (DAE calculat pentru un credit de 50.000 euro pe 25 ani) varia între 5,03% şi 7,27%. Pentru acelaşi împrumut, dar acordat în lei, DAE era între 7,70% şi 11,52%, spunea Anca Bidian, director al brokerului de credite Kiwi Finance.

Ieftinirea creditelor în lei va continua?

În timp ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îşi doreşte acest lucru, economiştii menţio­nează limite ale acestei evoluţii.

"Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară, să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută", a afirmat săptămâna trecută Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

Procentajul de 30% cu care un credit în monedă unică ar fi mai ieftin decât cel în monedă locală ar fi "o păcăleală" care a condus la problema clauzelor abuzive, a spus Isărescu.

"Dacă dvs. o să le explicaţi (populaţiei - n.r.) că 30% este o păcăleală care a dus la aceste clauze abuzive (...) atunci o să se ducă la creditul în lei, mai ales că el se va ieftini. Creditul în lei este încă relativ scump, dar se va ieftini. (...) Hai să facem un efort comun şi să le spunem două lucruri: creditul în lei se va ieftini, iar cel în valută are o componentă imponderabilă, extrem de periculoasă, care s-a manifestat în ultimii cinci ani, a ars buzunarele a câteva zeci de mii, chiar sute de mii de oameni - cam atâţia sunt cei care vorbesc de clauze abuzive - şi să nu se mai repete povestea asta", a îndemnat Isărescu.

Împrumuturile imobiliare în lei sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar, spune guvernatorul.

Declaraţiile au fost făcute după ce Consiliul de Administraţie al BNR a redus în data de 5 august rata dobânzii de politică monetară, de la 5% la nivelul minim record de 4,5% pe an, mai mult decât se aşteptau analiştii financiar bancari, care anticipau o scădere la 4,75%.

Decizia de reducere a ratei dobânzii de politică monetară a fost una "normală", iar Isărescu a spus că speră ca aceasta să se reflecte în scăderea ratelor la creditele în lei într-o perioadă cât mai scurtă, poate chiar din septembrie.

Economiştii nuanţează

Ieftinirea creditelor în lei are totuşi nişte limite. Unul dintre motive este că BNR nu poate reduce oricât şi în orice ritm dobânda de politică monetară. Dobânzile mari înseamnă fluxuri de capital care intră, iar cele mici duc la ieşirea banilor din România. ”Imaginaţi-vă ce inflaţie am fi avut, dacă politica monetară ar fi fost mult mai relaxată (dobânzi mici). Pe de altă parte, o dobândă mare a atras intrări de capitaluri, ceea ce, în esenţă, este dezirabil.

Fluxurile de capital (mai ales cele pe termen scurt, hot money) pot fi însă volatile, speculative, exercitând presiuni în sensul aprecierii leului (pierdere de competitivitate) în cazul intrărilor sau deprecierii leului în cazul ieşirilor de capital. Riscul volatilităţii cursului de schimb a făcut ca administrarea macroeconomică să fie mult mai dificilă. Ce s-ar întâmpla dacă BNR ar reduce dobânda de politică monetară substanţial (...) Ar aduce ieşiri bruşte de capitaluri, ceea ce ar pune presiune pe cursul de schimb, volatilitate deloc benefică economiei monetare sau reale”, spune profesorul de economie Aura Socol, potrivit cursdeguvernare.ro.

Mişu Negriţoiu, preşedintele neexecutiv al ING Bank, apreciază că relaxarea monetară va avea efect limitat şi întârziat pe piaţa creditării. Cauza ar fi cererea limitată. "Reducerea ratei cheie la 4,5% reprezintă un semnal pozitiv pentru piaţa creditului, aflat în teritoriul contracţiei. Însă efectele acestei relaxări monetare asupra creditului vor fi probabil limitate şi se vor face simţite cu întârziere, întrucât piaţa creditului suferă şi din cauza situaţiei cererii interne”, spune el, citat de situl de internet bancherul.ro.

Potrivit lui Negriţoiu, ratele de dobândă pentru creditele noi în moneda locală se aflau la jumătatea acestui an aproape de minimele istorice, în vreme ce creditarea per ansamblu s-a contractat în termeni anuali. ”Singurul produs care înregistrează un avans este cel al creditului în lei acordat companiilor, însă şi acesta a încetinit în iunie; performanţa acestui produs vine din înlocuirea creditului în valută începând cu luna iunie 2012, pe fondul resurselor limitate de la băncile mamă şi al legăturilor bancare importante cu Grecia, aflată într-o situaţie problematică anul trecut)”, spune el, citat de site-ul menţionat.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.