Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Guvernul şi BNR au declanşat o adevărată bătălie pentru susţinerea creditelor în lei. După ce au eliminat creditul de consum în euro şi au decis să mute programul „Prima Casă“ exclusiv pe monedă naţională, aproape că este nevoie de un miracol pentru a convinge băncile să reia procesul de creditare.

Creditul în valută e pe cale de dispariţie în România, iar statul ar vrea să-l pună în locul lui pe cel în lei. După ce banca centrală a decis să elimine creditul de consum în valută, singurul care mai mişcă, creditul ipotecar, cel din Prima Casă, va fi tot în lei.

După câţiva ani în care Occidentul a făcut quantitative easing la scară largă, a venit şi vremea BNR să relaxeze politica monetară, după ce a tăiat 0,75 pp din dobânda-cheie în două luni, parte a unui ciclu, după cum anunţau oficialii băncii, arată o analiză a economica.net. Guvernatorul Mugur Isărescu trage speranţa că băncile vor prelua iniţia­tiva BNR şi vor scădea dobânda la creditele noi, deşi instituţia din Strada Doamnei recunoaşte că mecanismul de transmisie e cam înţepenit.„Transmiterea [impulsului de politică a monetară] asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile noi în monedă naţională acordate companiilor şi populaţiei rămâne însă relativ înceată”, se arată în comunicatul de după şedinţa de politică Consiliului de Administraţie al BNR de ieri. Dacă până acum politica monetară nu prea a funcţionat şi în sensul scăderii dobânzilor la credite, Isărescu doreşte să o facă să funcţioneze de acum, adresând sfaturi bancherilor, prin intermediul presei.

Ieftinire cu orice preţ

Guvernatorul crede că ar fi în interesul băncilor să ieftinească împrumuturile în lei. „Sperăm că băncile vor realiza că este în interesul lor să se apropie de clienţi.

Transmisia, cred eu, se va face mai repede. Cred că băncile vor vedea pozitiv această decizie. (...) Mai este câmp foarte mare pentru a reduce costurile creditării în lei. Este în interesul lor să o facă cât mai repede”, a declarat Isărescu, care speră, din nou, că în septembrie va vedea efectul deciziei de azi în oferta băncilor comerciale.Pe de altă parte, Isărescu s-a declara nemulţumit că băncile scad, totuşi, dobânzile la depozite: “Sunt supărat pe faptul că se reped şi coboară dobânzile la depozite, neînţelegând că pe termen lung îşi erodează poziţia”.

Vor înţelege băncile doleanţa BNR sau dobânda mai mică va fi bună doar pentru ca statul să se împrumute mai ieftin? Istoria ne arată că dobânzile la depozite au stat mult mai aproape de dobânda-cheie, în timp ce cele la credite au avut fluctuaţii mult mai mari.

Decizie fără impact

Analistul independent Florin Cîţu crede că decizia BNR nu va avea un impact prea mare asupra dobânzilor la creditele noi. “Preţul pieţei este dat de Robid - Robor (indicii de pe piaţa monetară interbancară, n. red.), dobânda este dată de costuri, contează lichiditatea şi la ce scadenţă te finanţezi. Politica monetară este ruptă de economie, atât timp cât băncile nu funcţionează”, spune Cîţu.

Un avantaj ar putea să vadă cei cu credite în derulare, pentru că politica monetară nu poate influenţa pretenţiile băncilor Marjele băncilor sunt mai mari, iar dobânda-cheie nu le poate convinge să le reducă.

Apoi, adaugă acesta, lichiditatea poate să fie trasă din piaţă de către BNR în orice moment de slăbiciune a leului, astfel că dobânzile ar creşte.”Eu mă aştept ca, dacă este 4% dobânda cheie şi apare o presiune pe curs, BNR să tragă lichiditatea din piaţă şi dobânzile să crească”, adaugă Cîţu. Analiştii ING Bank cred că scăderea dobânzii cheie va duce la scăderea dobânzilor de pe pieţele interbancare şi la costuri mai mici pentru finanţarea statului. „Decizia neaşteptată de astăzi cel mai probabil va accelera efectele pozitive asupra pieţelor locale declanşate de relaxarea monetară.

Dacă reacţia iniţială a leului a fost uşor negativă, pe spatele siutaţiei bune a lichidităţii, decizia de astăzi cel mai probabil va grăbi scăderea ratelor interbancare cu efecte pozitive asupra datoriei domestice şi a cursului valutar”, scriu cei de la ING într-o notă publicată după ce BNR a anunţat deciziile şedinţei de politică monetară. Analiştii ING consideră că BNR va tăia încă cel puţin 0,25 pp din dobânda cheie până la sfârşitul anului.

Cei de la Capital Economics aşteaptă ca dobânda să scadă la 4% până la 31 decembrie.Isărescu a vorbit şi despre faptul că BNR are şi alte pârghii pentru a relaxa politica monetară, cum ar fi rezervele minime obligatorii ale băncilor, aflate acum la niveluri de 20% pentru valută şi 15% pentru lei. Guvernatorul a amintit că acestea au fost duse la niveluri ridicate în momentul în care creditul creştea cu 80-100% pe an şi că situaţia s-a schimbat de atunci, din moment ce creditul în valută scade, iar cel în lei creşte foarte încet (sau chiar deloc în termeni reali).

„Prima Casă“ e mai scumpă. Sau mai mică

Ultimul anunţ al Guvernului că vrea să treacă programul cu garanţii de stat Prima Casă exclusiv pe lei, decizie care nu este străină de cea a BNR, a lăsat doritorii de locuinţe cu perspectiva de a plăti rate cu 30% mai mari pentru un credit în deviza naţională faţă de unul în euro.

Isărescu crede că reducerea dobânzii cheie va ajuta foarte mult acest program, şi că dacă luăm în calcul riscul valutar, atunci un credit ipotecar în lei rentează şi acum. De precizat că băncile nu pot creşte marja de dobândă peste nivelul de 2,5 pp stabilit de stat, astfel că o reducere a Robor ar trage automat şi dobânda totală a unui credit în jos.

Porneşte sau mai mult stă?

Reducerea dobânzilor nu va stimula cererea pentru credite, iar instituţiile financiare ar trebui să vină cu alte idei, crede Robert Rekkers, director general Agricover şi fost CEO al Băncii Transilvania. „Eu sunt olandez şi am ajuns în România în 1998. Dobânzile erau peste 100% atunci şi au fost un apetit şi o cerere pentru credite enorme.

Sigur că dobânzile au scăzut şi a crescut în continuare apetitul pentru credite, dar în Olanda, în momentul de faţă, pentru un credit ipotecar dobânzile sunt de 2-3%.Cererea a scăzut fenomenal, cu 30%. Deci există o anumită corelaţie între dobândă şi apetit şi cerere pentru credit, dar în momentul de faţă, nu neapărat în Europa de Vest, nu cred că dacă mai continuă să scadă dobânzile automat va creşte apetitul pentru credite.

Ar trebui să facem altceva, să venim cu altă idee“, a declarat Robert Rekkers, în cadrul conferinţei „Piaţa bancară – o nouă realitate“. De asemenea, vicepreşedintele Nextebank, Adrian Mitroi, a spus că este optimist şi că vede către finalul anului creditarea în lei la dobânzi cu o singură cifră.

”Băncile nu mai plătesc acum greşelile pe care le-au făcut în trecut, precum creditele date cu buletinul, ci pe cele ale economiei”, spune şi Oana Petrescu, partener în cadrul companiei de consultanţă Deloitte. „Nu mai plătesc greşelile trecutului (băncile – n.r.) precum creditele date cu buletinul, acum plătesc greşelile trecutului făcute de întreaga economie naţională, inclusiv de mediul privat. Se vorbeşte foarte mult despre creditul cu buletinul şi despre exuberanţa consumatoristă şi aşa mai departe.

Băncile au plătit greşeala aceasta în primii doi ani. În 2008 au oprit creditele cu buletinul, în 2010 deja băncile provizionaseră sau vânduseră 80% din portofoliile de credite cu buletinul. Deci impactul pe bilanţ, pe profit, a fost în 2009-2010. Creditele acestea nu mai există în bilanţurile băncilor, creditele neperformante. Cele performante continuă să genereze profituri, dar mai mici, fiindcă sunt mai puţine“, a spus Oana Petrescu, în cadrul conferinţei „Piaţa bancară – o nouă realitate“.

Curăţenie generală

Adrian Vasilescu consideră că principala provocare în viitor va fi legată de modul în care vom şti să facem bani sănătoşi, aşa cum s-a întâmplat „înainte de nebunia creditelor, când banii se făceau din nimic“. „Problema, pentru viitor, este să vedem cum să facem bani sănătoşi.

Avem vreo şansă pentru tânărul care iese astăzi de pe băncile facultăţii, este eminent şi găseşte chiar o slujbă bună, chiar într-o companie multinaţională, poate să îşi facă el casă dacă nu apelează la bancă? Alt punct de vedere este că banca nu este o instituţie de caritate. Eu cred, acesta este un gând personal, nu ştiu dacă va prinde contur în lumea de astăzi, dar eu cred că va prinde, cred că trebuie să ne întoarcem înapoi în timp, cu mijloacele de astăzi, cu ins­trumentele de astăzi, cu gândirea de astăzi, la momentele în care creditarea era sănătoasă.

La acele momente care au premers nebunia creditării, când s-a plecat de la ideea că poţi face bani din nimic şi tocmai în toamna lui 2008 guvernatorul m-a trimis să vorbesc la Sala Radio, la o întâlnire unde erau producătorii de vin. Ei m-au întrebat de unde a plecat criza. Şi le-am spus: «Voi sunteţi producători de vin, o să înţelegeţi bine, au pus apă în bani şi au stârnit viitura financiară».

Problema asta va fi pentru viitor: să vedem cum să nu mai punem apă în bani, cum facem bani sănătoşi“, a spus Vasilescu.Potrivit acestuia, a existat o vreme în care banii erau sănătoşi, dar acest lucru se întâmpla înainte de nebunia creditelor, „când banii se făceau din nimic“ şi de multe ori din instrumente derivate.

„Lumea vorbeşte şi economiştii vorbesc despre primul sfert de secol după război în care şi bunăstarea a crescut. Stiglitz (Joseph Stiglitz – n.r.) spune, într-o carte recentă, că după acest moment în SUA veniturile celor care muncesc n-au mai crescut deloc. S-ar putea să aibă dreptate că s-a spus negru pe alb“, a explicat consilierul guvernatorului BNR.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.