Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Procurorii anticorupţie le-au trimis în judecată pentru corupţie şi infracţiuni informatice pe judecătoarele Viorica Dinu şi Antonella Anemary Costache de la Tribunalul Bucureşti, alături de alte 21 de persoane, între care doi grefieri şi doi avocaţi.

Intre cei pentru care au intervenit pentru a fi eliberaţi din arest s-au aflat Dinel Staicu-acţiune reuşită la a treia încercare -, precum şi lideri interlopi, între care temutul Duduianu din Bucureşti.

Din dosar au fost făcute disjungeri care privesc traficul de influenţă făcut în special de judecătoarea Viorica Dinu la alte instanţe, între care şi la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Penală. De asemenea, disjungerile se referă şi la alte fapte penale săvârşite de cele două judecătoare.

Judecătoarele sunt acuzate că au luat mită şi au făcut trafic de influenţă în anii 2011, 2012, 2013.

Rechizitoriul are circa 700 de pagini.

În rechizitoriul de trimitere în judecată, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În cursul anilor 2011, 2012, 2013 inculpatele Dinu Viorica şi Costache Antonela Anemary, judecătoare la Tribunalul Bucureşti, au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat inculpaţii Petre Daniel-Costel (avocat), Cîrlan Angela (intermediar-racolator de clienţi), Neamţu Iulia şi Vasilescu Sorin, (grefieri la Tribunalul Bucureşti), în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară şi informatice, urmărindu-se obţinerea de beneficii materiale. Gruparea era sprijinită de inculpaţii Neagu Leon-Marius, Tudor Marian-Vasile, Petre Daniela şi Neamţu Iulia.

Ce rol aveau judecătorii şi grefierii

Mituitorii sau cumpărătorii de influenţă ACCCESAU , în mod direct sau prin alte persoane interpuse, gruparea infracţională, pentru a accede la judecătoarele Dinu şi Costache.


Judecătoarele Dinu Viorica şi Costache Antonela Anemary se foloseau de calitatea de magistraţi pentru a promite pronunţarea hotărârilor judecătoreşti dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influenţă, în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale.

Judecătoarea Costache Antonela Anemary apela la prerogativele sale de preşedinte de secţie (la data faptelor) şi, în conlucrare cu grefierii Vasilescu Sorin şi Neamţu Iulia, asigura manipularea sistemului informatic ECRIS, astfel încât să fie eludată repartizarea aleatorie, iar dosarele vizate să fie distribuite la completele de judecată din care făceau parte cele două judecătoare ori la alte complete considerate favorabile.

La rândul ei, judecătoarea Dinu Viorica se prevala de pretinsa influenţă pe care susţinea că o are asupra unor judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru obţinerea unor soluţii favorabile.

Cum se făcea rost de clientelă

Pe de altă parte, avocatul Petre Daniel Costel, Cîrlan Angela ( grefieră) şi Vasilescu Sorin (grefier) aveau înţelegeri stabilite cu alte persoane, cum este cazul lui Tudor Marian Vasile, zis „Maruşcă”, Neagu Leon Marius şi Petre Daniela, soţia avocatului, care îi ajutau să identifice „clienţi” (persoane interesate să „cumpere” prin darea unei sume de bani, soluţii favorabile în cauze penale) sau să îi convingă pe aceştia de caracterul sigur al obţinerii beneficiului urmărit.

De asemenea, ajutorul dat de către membrii grupării consta în contactarea beneficiarilor soluţiilor „cumpărate”, luând de la aceştia foloasele pretinse şi asigurând, uneori, remiterea sumelor de bani către cele două judecătoare.



Prima încercare de salvare a lui Dinel Staicu, fost şef al SIF OLTENIA. Suma negociată a fost 150.000 de euro


Concret, în perioada august 2012 – februarie 2013, inculpatul Staicu Marian, prin încercări repetate de corupere a magistraţilor, a urmărit să obţină o soluţie definitivă de punere în libertate a fratelui său, Staicu Dinel (care a purtat numele Nuţu în perioada 08.03.2011 – 09.04.2013) judecat în stare de arest preventiv pentru infracţiuni asimilate corupţiei.

Demersurile întreprinse au vizat obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive favorabile, la Tribunalul Bucureşti, la judecarea recursurilor pronunţate de instanţa inferioară.

Astfel, în august 2012, avocatul Petre Daniel-Costel, acţionând în cadrului grupului infracţional menţionat, i-a promis judecătorului Dinu Viorica, prin intermediul soţiei sale, Petre Daniela, că îi va da o sumă de bani, în schimbul unei soluţii favorabile, lucru pe care magistratul l-a acceptat.

Anterior, fusese identificată persoana care urmărea o hotărâre judecătorească favorabilă, respectiv Staicu Marian, suma fiind negociată la 150.000 euro, prin intermediul lui Dumitrescu Dragoş, zis „Baronu” şi Bagoli Petrică Bogdan. O parte din bani au şi fost primiţi ulterior negocierii de avocatul Petre Daniel-Costel, însă, din pricină că repartizarea dosarului la secţia dorită de gruparea infracţională, precum şi pronunţarea unei soluţii favorabile mituitorului au eşuat, banii au fost returnaţi.



Pentru eliberarea lui Dinel s-a fraudat distribuirea aleatorie a dosarului de către judecătoarea şefă Costache

În perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013, inculpatul Staicu Marian ( fratele lui Dinel) a reluat demersurile de obţinere a unei hotărâri judecătoreşti de punere în libertate a fratelui său, Staicu Dinel, prin intermediul avocaţilor Petre Daniel-Costel şi Răducan Ileana Alina, în contextul în care judecătorul Dinu Viorica acceptase deja să dea o soluţie favorabilă, în cazul în care dosarul ar fi fost „dirijat” la completul ei.


Astfel, la data de 14 ianuarie 2013, la Tribunalul Bucureşti, dosarul respectiv a fost repartizat la Secţia II-a penală, la completul din care făceau parte judecătoarele Dinu Viorica şi Costache Antonela Anemary.

Această repartizare a fost efectuată fraudulos de Costache Antonela Anemary, preşedinte al Secţiei Secţiei a II-a penale, care a introdus şi a modificat în sistemul ECRIS date informatice (complexitate şi parametri de timp), fără drept (cu depăşirea limitelor autorizării), astfel încât caracterul aleatoriu al distribuirii a fost eludat, iar dosarul a fost repartizat la singurul complet care devenea în acest fel eligibil.

Dirijarea dosarului către completul judecătaorelor Dinu şi Costache a costat 5000 de euro

În ziua repartizării dosarului, grefierul Vasilescu Sorin a primit o primă tranşă de 1.500 din suma de 5.000 euro, promisă în schimbul „dirijării” dosarului, de la avocatul Petre Daniel-Costel,iar în ziua următoare a primit şi diferenţa de 3.500 euro de la avocatul Răducan Ileana Alina.

Două filiere pentru salvarea lui Dinel

Practic, demersurile de influenţare a hotărârii judecătoreşti care urma să se pronunţe în dosarul în care se judeca noul recurs împotriva menţinerii arestării preventive a lui Dinel Staicu, au fost efectuate în paralel, pe două „filiere”:



Prima filieră- familia avocatului Petre Dan, care i-a dat judecătoarei Dinu 45.000 de euro pentru eliberarea lui Dinel

O dată, prin intermediul avocatului Petre Daniel-Costel şi a soţiei acestuia Petre Daniela, de la care, în cursul lunii ianuarie 2013, judecătoarea Dinu Viorica a primit suma de 45.000 euro, cu titlu de mită, pentru a pronunţa o soluţie favorabila lui Dinel Staicu. De asemenea, la data de 21 ianuarie 2013 mai primit 10.000 euro de la Petre Daniela, lăsând să se creadă că îşi va exercita influenţa şi asupra unei colege din acelaşi complet, pentru a o determina să pronunţe o soluţie favorabilă.

A doua filieră de plată- avocata Ileana Răducan, ce le-a promis judecătoarelor Dinu şi Costache 150.000 de euro


Alternativ şi în acelaşi scop de salvare din arest a lui Dinel Staicu, judecătoarea Dinu Viorica a acceptat de la avocata Răducan Ileana Alina, prin intermediul judecătoarei Costache Antonela Anemary şi a grefierului Vasilescu Sorin, promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro.


Pentru că demersurile de punere în libertate a lui Dinel Staicu au eşuat şi de această dată, Dinu Viorica i-a restituit avocatului Petre Daniel suma de 55.000 euro.

A treia tentativă de eliberare a lui Dinel - 60.000 de euro


Demersurile de punere în libertate a lui Dinel Staicu au continuat, cu ocazia unui nou recurs aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, la un alt complet.

Astfel, în cursul lunii februarie 2013, judecătoarele Costache Antonela Anemary şi Dinu Viorica au acceptat promisiunea remiterii unei noi sume de 60.000 euro, din care aceasta din urmă a şi primit suma de 40.000 euro de la Staicu Marian, fratele lui Staicu Dinel, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti învestiţi cu judecarea dosarului sus menţionat, pentru a-i determina să pronunţe o soluţie de punere în libertate.

Banii au fost primiţi prin intermediul grefierului Vasilescu Sorin, cu complicitatea avocatei Răducan Ileana Alina şi a lui Bobocel Bogdan Marian.

În februarie, DINEL STAICU a fost pus în libertate de TRIBUNALUL BUCUREŞTI de un complet din care NU au făcut parte judecătoarele Costache şi Dinu!

Deocamdată, nu se ştie dacă membrii completului de judecată l-au eliberat pe Dinel în urma traficului de influenţă al judecătoarelor Dinu şi Costache.

Aceleaşi metode, alţi eliberaţi, alte mite, alte influenţe şi la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Penală


În cursul lunii decembrie 2012, în calitate de judecător la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat, judecătoarea Dinu Viorica a primit cu ajutorul colegei sale Costache Antonela Anemary, judecător la aceeaşi secţie penală, suma de 32.500 euro şi, totodată, a acceptat promisiunea remiterii ulterioare a încă 15.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în trei cauze penale.



Unul dintre dosare avea ca obiect o contestaţie în anulare, iar în celelalte două dosare se formulaseră plângeri faţă de prelungirea unor măsuri preventive dispuse de procurorii DIICOT.

Cele două plângeri fuseseră soluţionate favorabil la Tribunalul Bucureşti, de către completul judecătoarei Costache Antonela Anemary, dar fuseseră atacate cu recursuri de procurori, acestea urmând a se judeca la Curtea de Apel Bucureşti.

Pentru a eluda caracterul aleatoriu al distribuirii dosarului privind cele două plângeri şi pentru a asigura repartizarea la completul său, la data de 27 noiembrie 2012, judecătoarea Costache Antonela Anemary şi grefiera Neamţu Iulia au introdus şi au modificat date informatice (parametri de timp), fără drept (cu depăşirea limitelor autorizării).


În perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013, judecătoarea Dinu Viorica a mai primit, cu complicitatea lui Cîrlan Angela şi Neagu Leon Marius, suma de 11.500 euro (provenită de la Pandele Dragoş) şi, totodată, a acceptat, cu ajutorul aceloraşi doi complici, promisiunea remiterii sumei de aproximativ 20.000 euro (provenită de la Iaparnicu Tony Viorel), foloase în schimbul cărora a lăsat să se creadă că are influenţă asupra colegilor săi, judecători la Tribunalul Bucureşti, precum şi asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în alte trei cauze penale, respectiv punerea în libertate a unor persoane arestate preventiv.

În perioada octombrie 2012 – februarie 2013, judecătoarea Dinu Viorica a acceptat promisiunea avansată de avocatul Petre Daniel-Costel, atât în mod direct, cât şi prin intermediul soţiei sale Petre Daniela, de remitere a unei sume de bani neparticularizate, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate a unui bărbat care era judecat în stare de arest preventiv, într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov.

Aceasta, în condiţiile în care avocatul Petre Daniel-Costel primise suma de 100.000 lei de la soţia bărbatului arestat. Având în vedere că rezultatul nu a fost cel urmărit, Petre Daniel Costel a înapoiat cei 100.000 de lei.

În perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013, judecătoarea Dinu Viorica a acceptat promisiunea avansată de avocatul Petre Daniel Costel, atât în mod direct cât şi prin medierea soţiei acestuia Petre Daniela, de remitere a unei sume de bani neparticularizate (în condiţiile în care avocatul primise suma de 25.000 euro de la două persoane), pentru a pronunţa o hotărâre de punere în libertate a soţilor acestora.

Mite încasate de avocatul Daniel Petre

În perioada decembrie 2011 – februarie 2012, acţionând în cadrul grupului infracţional, avocatul Petre Daniel-Costel a pretins şi primit suma de 25.000 euro de la Dăncuţă Carmen Ionela, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti învestiţi să judece un recurs formulat de fratele lui Dăncuţă Carmen Ionela, astfel încât magistraţii să dispună de punerea în libertate a bărbatului.


Ulterior, în perioada iulie 2012 – martie 2013, avocatul Petre Daniel-Costel a mai pretins, atât în mod direct, cât şi cu ajutorul lui Dăncuţă Carmen Ionela, suma de 150.000 euro (pretinderea fiind ulterior modificată la 50.000 euro şi, respectiv, 13.000 euro şi, apoi, prin adăugarea sumei de 80.000 euro), din care a primit, direct şi prin medierea aceluiaşi complice, de la doi denunţători, sumele de 13.000 euro, 28.000 euro, 10.000 USD şi 15.000 euro, precum şi diferite bunuri, lăsate ca garanţie în temeiul pretinderii. În schimb, a lăsat să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti şi de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate a unuia dintre denunţători, cercetat într-un dosar al DIICOT.



Mitele încasate de la liderii interlopi de intermediara Angela Cârlan pentru judecătoarea Dinu, care a fost ajutată de colega Costache

În perioada 2011 - 2012, acţionând în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte, Cîrlan Angela a promis intermedierea obţinerii unor soluţii favorabile, în schimbul unor sume de bani, în anumite cauze penale în beneficiul lui Catrin Marian, Mincă Ştefan şi Nicolae Petrişor, fost Duduianu sau a unor persoane din anturajul acestora.

Persoana despre care inculpata Cîrlan Angela susţinea că are posibilitatea să soluţioneze favorabil dosarele în care erau cercetate persoanele de mai sus era judecătoarea Dinu Viorica. Persoanele care au remis sume de bani sau au promis bani în schimbul influenţei, în acest context, sunt Enculescu Cornel Lucian, Dinu Laurenţiu George, Zis „Gore”, Tudor Marian Vasile, Amza Silviu Constantin, Nicolae Petrişor fost Duduianu şi Mincă Ştefan (ultimii doi şi beneficiari şi intermediari a influenţei în favoarea altor persoane).

Spre exemplu, în cursul lunii aprilie 2011, Cîrlan Angela a pretins şi primit, prin intermediar, suma de aproximativ 15.000 euro de la Enculescu Cornel Lucian, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătoarei Dinu Viorica, pentru a o determina să pronunţe o soluţie favorabilă lui Catrin Marian, judecat la acea vreme în stare de arest preventiv.

În paralel, la data de 27 aprilie 2011, pentru a eluda caracterul aleatoriu al distribuirii dosarului şi pentru a asigura repartizarea la completul judecătoarei Dinu Viorica, judecătoarea Costache Antonela Anemary a introdus şi a modificat date informatice (parametri de timp), fără drept (cu depăşirea limitelor autorizării).

Industrie de eliberări din arest : clienţii se aduceau unii pe alţii


Se poate remarca faptul că, în dinamica modului de operare utilizat, se creau premisele cooptării în grupul infracţional organizat a noi membri, prin cointeresarea materială (remiterea unei părţi din foloasele pretinse) în scopul aducerii altor „clienţi”.

Spre exemplu, Catrin Marian a beneficiat, mai întâi, prin intermediul lui Cîrlan Angela, de obţinerea unei hotărâri judecătoreşti de punere a sa în libertate, pentru ca apoi, să îl ajute şi pe Amza Silviu Constantin să cumpere influenţa, prin mijlocirea aceleiaşi persoane, în beneficiul fratelui său. De asemenea, Nicolae Petrişor, zis „Cristofor”, a „cumpărat”, prin medierea lui Cîrlan Angela, o soluţie de achitare a sa, la fond, după care l-a convins să devină „client” şi pe Mincă Ştefan, zis „Rosovelt”, încercând, totodată, să perfecteze acelaşi gen de „afacere” şi în privinţa judecării apelului în dosarul său, dar şi a unei alte cauze în care au fost puse sub acuzare rude de-ale sale.

Bunurile judecătoarelor şi ale membrilor reţelei lor, sub sechestru. Fratele lui Dinel- sechestru de 232.000 de euro


În vederea confiscării extinse a bunurilor inculpaţilor Costache Antonela Anemary, Cîrlan Angela, Neagu Leon-Marius, Dinu Viorica, Petre Daniel-Costel, Tudor Marian Vasile, Petre Daniela şi Vasilescu Sorin, s-a dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor şi a sumelor de bani deţinute de aceştia, iar în vederea confiscării speciale a sumei de 232.000 euro şi respectiv de 40.000 euro, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului Staicu Marian, respectiv a inculpatului Mincă Ştefan.

Judecarea dosarului va începe la Curtea de Apel Bucureşti la data de 31 iulie.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Nichifor ce zice Mona despre scaderea coruptiei odata cu cresterea salariilor in Justitie? oare nu e invers, de fapt? sau e o retragere (sic!) a coruptiei spre vârf?Şpaga Lex sed Liex?

9 iulie 2013 7:44

nae Un articol care face praf teoria cretinilor care afirma ca SPAGA la romani e cauzata de lipsuri si salarii mici. Daca nici judecatoarele astea nu aveau salarii mari, atunci, cine? Ce le-a facut sa puna botul la mita? Nope, la noi SPAGA e ca o gena, am dezvoltat-o priobabil inca de pe timpul tracilor... Am iradiat-o in tot spatiul in care, zic "dacologii" ca s-ar fi raspindit tracii, mai ales spre Grecia. De la freci au luat-o turcii - dar am preluat-o si noi, sub pulpana bisericii "ortodoxe". Singura revolutie morala europeana a avut loc atunci cind germanicii s-au rupt de biserica crestina de factura greceasca, cea catolic-ortodoxa.

9 iulie 2013 6:43

Euro-Paul: Articolul NU e correct-politic: promovarea diferitelor pidzde, pipitze, pitzipoance si tzatze inclusiv în demnitatea de judecator e o prioritate a regimurilor revolutionar-progresiste si ca atare si a UE. În Occident, pidzdele-judecator reprezinta o realitate inflationara, întrucât s-a descoperit ca femeile ar fi mai "conciliante" si mai dispuse la adoprtarea de "solutii constructive" decât barbatii - fapt care a condus mai noi în Germania si în Austria la administrarea (pe furish!) de hormoni feminini baietzeilor din gradinitze si si la tratamentul hormonal (intensiv-agresiv) al baiatzeilor care "simt" ca "se afla într-un corp gresit" si doresc sa "devina" fetitze.

8 iulie 2013 22:07

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.