Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

În cei şase ani scurşi de la aderarea la UE, România a reuşit să cheltuie în medie 130 de euro pe fiecare locuitor al său, sumă de două ori mai mică decât cea cheltuită de UE cu fiecare bulgar şi de aproape 12 ori mai puţin decât cu un ceh sau un leton.

România deţine ultimul loc într-un top la cheltuirii fondurilor nerambursabile alocate de UE ţărilor din regiune, arată un studiu al firmei de consultanţă KPMG, dat publicităţii zilele trecute. Raportată la populaţia celor 10 ţări cuprinse în studiu, suma absorbită este în România de 2,5 ori mai mică decât cea din Bulgaria şi de aproape 12 ori mai mică decât cea primită de Cehia, pe fiecare locuitor al acesteia.

Alocare dezechilibrată

Dezechilibrele pot fi sesizate încă de la momentul repartizării fondurilor UE pe cele 10 ţări din regiune, în 2007. Astfel, deşi declarativ fondurile UE sunt destinate recuperării decalajelor dintre ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) şi a celor dintre această regiune şi vestul Europei, datele KPMG arată că ţările ce aveau cel mai mare PIB pe locuitor, deci nevoi mai mici de sprijin financiar, au primit şi cei mai mulţi bani. Astfel, deşi România şi Bulgaria au un PIB de 2-3 ori mai mic decât al Cehiei, primele două ţări au primit pe locuitor 1.102 euro şi, respectiv 911 euro, la jumătate din cei 2.504 euro alocaţi de UE fiecărui ceh. Ţara care a stat cel mai bine din acest punct de vedere e Ungaria, unde UE a acordat fonduri de 2.541
euro pe fiecare locuitor.

Decalajele se adâncesc

Acest decalaj iniţial s-a adâncit în cursul procesului de absorbţie, România devenind codaşa regiunii. Dacă pe hârtie unui ceh îi fuseseră alocaţi iniţial de 2,5 ori mai mulţi bani decât unui român, în 2013 respectiv în al şaselea an al exerciţiului financiar s-a ajuns la situaţia în care, practic, un ceh a beneficiat în medie de 1.542 de euro, respectiv de 12 ori mai mult decât un român (vezi tabel). Rata absorbţiei a fost maximă în ţările baltice şi Cehia (în jurul a 57-59%) şi minimă în România (12%, de trei ori mai mică decât în Bulgaria).

Fondurile UE, o şansă a creşterii economice

„Pentru statele membre UE din Europa Centrală şi de Est (ECE) fondurile UE contribuie între 11% şi 26% din PIB-ul lor anual, fiind o resursă esenţială a dezvoltării competitive şi a creşterii economice”, afirmă KPMG. În cazul României, ponderea fondurilor nerambursabile în PIB este de 17,9%, ceea ce semnifică că, în condiţiile unei absorbţii depline pe parcursul celor 6 ani, finanţările UE ar fi putut duce la o creştere anuală a PIB de aproape 3%. O astfel de pârghie economică nu ar fi trebuit ignorată.

KPMG consideră că România se găseşte într-un ”cerc vicios şi perdant”. Din acesta se poate ieşi prin ”mobilizarea tuturor resurselor capabile şi specializate, cu putere de decizie, la nivel guvernamental, interministerial şi al mediului de afaceri, politic şi social, pentru alinierea în interes naţional şi coagularea unei viziuni coerente şi integrate, care să proiecteze strategic şi realist, pe criterii de competitivitate şi creştere economică, priorităţile naţionale şi trans-sectoriale ale următoarei perioade”, afirmă Daniela Nemoianu de la firma de consultanţă menţionată.

Integral pe România Liberă