Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a discutat marţi cu omologul său rus care i-a spus că posibilitatea ca România să devină o ţintă a rachetelor ruseşti este o "neînţelegere", scrie Agerpres.

Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a discutat marţi, pe marginea Consiliului NATO-Rusia, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, care i-a spus că o fost o 'neînţelegere' atunci când s-a vorbit despre posibilitatea ca România să devină o ţintă a Rusiei din cauza elementelor scutului antirachetă amplasate la Deveselu.

Aceste clarificări au fost necesare după ce, cu numai câteva zile în urmă, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malghinov, afirmase că "baza de la Deveselu poate deveni ţintă, dacă Rusia, la rândul ei, consideră că este ţinta scutului antirachetă". Şeful diplomaţiei române a calificat, la 18 aprilie, aceste declaraţii drept "neinspirate", menţionând că îngrijorările diplomatului rus nu sunt fondate deoarece baza de la Deveselu va fi construită doar în scop defensiv.

'Am avut o scurtă discuţie cu ministrul rus al afacerilor externe în legătură cu atât de discutata acasă, în mass-media românească, temă a posibilei identificări a României ca ţintă de către Federaţia Rusă în contextul scutului antirachetă. N-am să intru în toate detaliile, dar discuţia, aşa cum mă aşteptam de altfel, şi contrar unor interpretări apărute în presă, a dus la concluzia că ceea ce s-a întâmplat a fost o 'misunderstanding' ca să citez formula folosită de ministrul rus şi eu cred că am clarificat şi închis acest subiect', a declarat Titus Corlăţean în cadrul unei conferinţe de presă.

'Este un lucru cunoscut, sistemul antirachetă la care lucrăm este un sistem cu caracter pur defensiv şi în niciun caz nu putea să genereze cu adevărat preocupări în partea cealaltă', a adăugat el.

Titus Corlăţean a mai spus că au fost discutate cu partenerul rus şi evoluţiile din Coreea de Nord şi faptul că 'atitudinea agresivă a Coreii de Nord până la urmă justifică acest tip de proiecte de apărare antirachetă care au un caracter adaptativ, menite să răspundă la aceste riscuri de securitate care pot apărea când te aştepţi mai puţin'.

Ministrul român de externe a adăugat că în cadrul reuniunii Consiliului NATO-Rusia a existat un schimb de opinii privind stadiul cooperării cu Federaţia Rusă şi miniştrii statelor aliate s-au pronunţat în favoarea fundamentării unui parteneriat substanţial al Alianţei cu Rusia, 'constituit pe principiile încrederii reciproce, predictibilităţii şi transparenţei, inclusiv în domeniul exerciţiilor militare, prin respectarea angajamentelor asumate'.

De asemenea, s-a discutat despre importanţa unei bune cooperări între NATO şi Federaţia Rusă în Afganistan, în perspectiva retragerii trupelor ISAF şi implicaţiilor posibile ale acestei măsuri asupra securităţii şi stabilităţii Asiei Centrale. În acelaşi timp, s-a confirmat interesul ambelor părţi de a coopera şi în domeniul securităţii cibernetice şi s-a luat decizia de a trece la faza următoare în chestiunea constituirii unui fond pentru modernizarea elicopterelor cu care este dotată armata afgană, la care Alianţa va contribui financiar, iar Rusia cu experţi tehnici.

Integral pe România Liberă