Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut, joi, o conferinţă de presă pe marginea revizurii scrisorii trimise Camerei Deputaţilor privind proiectul de revizuire a Constituţiei iniţiat de preşedinţie.

Totodată, preşedintele a vorbit şi despre legea privind modificarea statului cadrelor militare, dar şi despre scutul antirachetă de la Deveselu.

Citeşte pe România liberă, în format LIVE TEXT, care au fost principalele declaraţii ale preşedintelui.

Despre scutul antirachetă

- Etapa întâi este deja realizată, etapa a- II-a va începe în acest an. Etapa a- II-a viza dotările din baza de la Deveselu - va începe să fie realizată din punct de vedere al investiţiei militare în acest an şi se va menţine în programul iniţial, respectiv operaţionalizarea bazei până la finele lui 2015. Etapa a-III-a vizează construcţia unui sit în Polonia. S-a renunţat la etapa a- IV-a care nu viza securitatea UE.

- Aceste confirmări le am din discuţia pe care am avut-o pe 14 martie cu John Kerry.

- Din punct de vedere militar şi strategic, nu intervine nicio modificare. Nicio schimbare bugetară, iar graficul de implementare rămâne aşa cum am stabilit cu SUA.

Despre scrisoarea trimisă Camerei Deputaţilor privind proiectul de revizuire a Constituţiei iniţiat de preşedinţie:

- Art. 63, alineatul 5 din Constituţia României spune foarte clar: Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.

- Anul trecut, proiectul s-a întors înapoi la comisia juridică, el trebuie să îşi continue drumul. Am sesizat Camera deoarece s-a depăşit termenul legal în care un proiect putea sta la comisie. Am semnalat Camerei că are obligaţia să continue procedura. Scrisoarea s-a bazat şi pe art. 227 din regulamentul Camerei Reputatilor.

- Art. 90 din Constituţie spune aşa: Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

- Niciun parlamentar nu poate să treacă de obligaţia de a respecta voinţa poporului care a fost exprimată la referendumul din noiembrie 2009.

- În procesul de revizuire a Constituţiei trebuie să se ţină cont de referendumul care a fost validat.

- De aceea trebuie ca revizuirea Constituţiei trebuie să ţină cont de voinţa poporului, altfel revizuirea nu se justifică.

- Avem deja o hotărâre a CCR care spune că nu se poate trece peste referendum, în plus trebuie avut în vedere şi art. 90 care vorbeşte de voinţa exprimată de popor.
- E foarte interesant cât de lipsiţi de consecvenţă sunt cei din actuală majoritate şi viaţă o să-i sancţioneze că lucrează cu dublă măsură.

- Practic a fost o punere de acord a propunerilor de modificare a altor articole decât cele care vizau efectele referendumului între formularea articolelor şi hotărâri adoptate de CCR de-a lungul mandatelor mele.
- Concluzie - scrisoarea s-a vrut o atenţionare să nu ratăm procesul de revizuire a Constituţiei.
O atenţionare legată de un alt aspect - înţeleg că se pune problemă modificării legii referendumului, să se reducă cvorumul la 25 - 30%. Nu poţi revizui o Constituţie aprobată cu 50% plus unu cu o normă inferioară.

- Lucrurile sunt complicate şi cred că cei ce şi-au asumat responsabilitatea trebuie să fie atenţi de unde pleacă şi unde vor să ajungă.

Despre modificarea statutului cadrelor militare

- Azi am trimis spre reexaminare legea 80, este vorba despre statutul cadrelor militare.

- Această lege este plecată pe o iniţiativă legislativă a câtorva parlamentari, a fost respinsă în Camera şi a fost adoptată de Senat. Pot s-o interpretez ca fiind o lege ce reflectă ori un act de trădare naţională şi sunt responsabil de ce spun - ori un act care vădeşte o profundă prostie

- Care sunt efectele legii: Dacă aş fi promulgat-o azi, joi, 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă. Comandamentul forţelor terestre ar fi rămas fără niciun general, la fel la forţele navale, cel al forţelor aeriene cu un singur general.

- Este pentru prima dată după Revoluţie când se încearcă, pe motiv politic, decapitarea armatei.

- Rămâne o armată de ofiţeri superiori şi ofiţeri.

- Aceşti oameni au 55 - 56 de ani, unii au fost în Irak, alţii în Afghanistan.

-Sunt comandamentele de armă care stau în legătură cu toate structurile NATO.

-Generalii aceştia nu sunt cei de imediat după revoluţie, sunt cei care la începutul anilor 2000 erau căpitani, maiori, cei care au modernizat armata, care s-au instruit în comandamente NATO, care au introdus spiritul NATO în armată.

-O astfel de decapitare printr-o lege năroadă e inexplicabilă şi e un act împotriva securităţii naţionale şi a armatei române.

-Cu cine propune să-i înlocuim? Sau să-i facem obedienţi faţă de ministru, o altă parte ridicolă a legii.
- Până acum acordarea gradului de general se făcea prin decret al preşedintelui, azi se rezolvă prin ministru.

-Generalii nu trebuie subordonaţi politic, nu trebuie să depindă de politic.

-Eu sper că această lege să nu mai plece din parlament niciodată.

-Dacă au de modificat statutul cadrelor militare şi vizează funcţia de general, trebuie să se facă în deplin acord cu corpul generalilor, sunt generali din generaţia tânără, nu sunt generalii lui Moş Teacă din generaţia lui Dogaru.

-Sunt ofiţerii care au condus operaţiunile armatei din Irak şi Afghanistan.

-De ce acest proiect de lege care vizează corpul militarilor, nu ştiu.

-Nu Duşa este problema, principiul este problema. Armata Franţei - generalii se pensionează la 61 de ani. De ce ţinem noi peste noapte să-i pensionăm la 55 de ani? Armata SUA îşi pensionează generalii la 68 de ani. Germania - 65 de ani, pot fi menţinuţi până la 67 de ani.

-Având în vedere speranţa de viaţă, cred că vârsta de 60 de ani e una potrivită pentru un general din trupele operative, cei de la intendenţă ar putea sta şi mai mult.

-Mi s-a părut ori o prostie ori o lovitură data armatei, nu ar fi singură instituţie supusă loviturilor.

-Recomanarea mea publică e că Senatul să fie mult mai atent, şi Senatul poate uită de această lege.

-Dacă vorbim de un nou statut, trebuie discutat cu militarii şi nu făcut pe iniţiativă legislativă de câţiva parlamentari.

-Se pare că printre iniţiatori e şi un fost ministru al Apărării, provenit din Armată.

Întrebări-răspuns:

1. Ce alte instituţii sunt supuse loviturilor?

Băsescu: Uitaţi-vă ce face Antena 3 cu CSM şi Justiţia, televiziunea la care lucraţi.

2. Dacă parlamentarii uită de proiectul de revizuire a Constituţiei?

Băsescu: Cred că nu va trece legea, românii vor fi furioşi, au cerut o singură cameră şi 300 de parlamentari şi tu mergi cu două camere şi parlamentari cât cuprinde.

Mă îndoiesc că e posibilă şi o revizuirea a legii electorale care nu ar ţine cont de referendum.

3. De ce aţi trimis abia acum această scrisoare?

Băsescu: Nu am vrut să forţez lucrurile, mi se pare că nici nu au început discuţiile acum, cred că e trimisă în timp util.

4. De ce nu aţi trimis o scrisoare şi Senatului?

Băsescu: Nu aveam de ce să îi scriu lui Crin Antonescu, pentru că proiectul e la Cameră.

5. Aţi spus în trecut că un cvorum de 30% ar putea fi o soluţie.

Băsescu: Eu vorbesc de schimbarea pentru toate categoriile de referendum a pragului. Poate fi rezonabil un prag de 30% dacă se introduce şi votul prin corespondenţa.

În cazul Constituţiei, analizând astfel lucrurile, am ajuns la concluzia că o Constituţie votată cu 50% nu poate fi înlocuită de o Constituţie cu un cvorum mai mic.

Toate referendumurile, probabil, ar trebui să aibă un cadru unitar, dar când modificăm ceva adoptat cu 50% mă tem că avem probleme în primul rând cu Comisia de la Veneţia.

Asta este interpretarea mea.

6. Ce paşi veţi face dacă se va merge pe varianta de parlament bicameral?

Băsescu: Paşii legali. Vor trebui să voteze vreo 18 mil de români o revizuire care nu corespunde votului meu şi mă tem că vor avea o problemă, dacă vor trece de Curtea Constituţională.

Eu le propun un lucru în care cred, am plecat de la premisă că avem deja încă o cameră legiuitoare la Bruxelles, Parlamentul European.

Deja pentru legislaţie avem o cameră la Bruxelles şi ar fi fost potrivit să avem doar o cameră aici, pentru a simplifica lucrurile şi pentru a fi rezonabil din punct de vedere al participării legislative.

Unii spun două camere sunt mai sigure, nu e adevărat.

În parlamente unicamerale, proiectele de lege se fac în prima şi a două citire.

La bicameral, proiectele unde camera nu e decizională se votează fără a le citi.

Nu-mi poate spune nimeni că sistemul e mai eficient decât cel în care proiectul se face în două citiri, în cameră, nu în comisie.

7. Aţi încercat să discutaţi cu guvernul cu privire la modificarea legii militarilor?

Băsescu: Cu ministrul Apărării am avut câteva discuţii, a ştiut poziţia mea şi a fost de acord că promulgarea generează problemele expuse.

Am discutat cu ministrul de resort, trei discuţii, este membru CSAT, am avut încă două discuţii cu şeful Statului Major General.

L-am chemat, am discutat, nu ştiu cu ce e de acord Guvernul.

Ştiu sigur însă că acest proiect de lege nu are avizul Guvernului.

8. Cei de la Tarom au anunţat că v-au trimis zilele trecute o scrisoare în care va întrebau dacă veţi continua contractul pentru aeronavă prezidenţială.

Băsescu: Nu, categoric nu. Nu voi mai utiliza aeronava Tarom pusă la dispoziţie.

Nu avem niciun contract, angajăm acest avion charter aşa cum angajează orice companie. Nu am ce să reziliez.

S-a propagat o minciună că se cheltuiesc 7 milioane de euro cu avionul pentru preşedinte, nu e adevărat.

La nevoie, când va fi nevoie, voi lua în charter un avion de la o companie străină, ca se ni spună atunci guvernul cât costă.

Integral pe România Liberă