Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Sandra Pralong, care candidează sub numele de Budiş are 54 de ani, este licenţiată în ştiinţe politice la Universitatea din Lausanne, a fost consiliera preşedintelui Emil Constantinescu şi a activat până acum în societatea civilă. Este proaspăt intrată în PNŢCD şi crede că ARD, chiar dacă nu are succes acum va avea pe termen mai lung. Sandra Pralong mizează pe o listă scurtă a unui eventual viitor guvern ARD din care fac parte economistul Gabriel Biriş, criticul literar Alex Ştefănescu şi fostele ministre Monica Macovei, Anca Boagiu şi Sulfina Barbu.

De ce aţi intrat în politică tocmai acum când lucrurile par să se degradeze în toate partidele?

Sandra Budiş Pralong - Tocmai pentru că, după 23 de ani de activism civic, simt că am făcut tot ce puteam face din societatea civilă. Dincolo de presiunea cetăţenilor, reforma clasei politice nu se poate face decât din interior. De aceea am intrat în politică şi, pentru că sunt un om de dreapta, nu mă puteam regăsi decât în echipa ARD.

De ce aţi ales PNTCD, un partid care acum se identifică doar cu ştampila?

S.B.P.- Este un partid sfâşiat în care ma aflu din două motive: întâi memoria lui Corneliu Coposu trebuie pastrata vie, pentru ca niciodată românii să nu mai fie umiliţi, minţiţi, furaţi şi nedreptăţiţi cum au fost în comunism şi în al doilea rând pentru că e inadmisibil ca România rurala să fie lăsată la marginea istoriei. Iau foarte în serios cuvântul „ţărănist" din PNŢCD.

Ca toate celelalte partide autohtone, PDL şi PNŢCD s-au dovedit partide corupte şi clientelare, de ce nu aţi ales un partid nou, de pildă, partidul pe care l-a construit Mihai Neamţu?

S.B.P. - Iau în serios tradiţia. Pot fi de acord cu dumneavoastră până la un punct - nu există pădure fără uscături. Sper ca electoratul să cearnă rapid oamenii care nu fac cinste partidelor şi care cresc atât neîncrederea în clasa politică, cât şi absenteismul la vot. Remarcaţi însă că ARD-ul este prima structură care a avut iniţiativa unei Comisii de Etică - e un bun început.

Totuşi dincolo de Comisia de Etică, partidele din ARD şi-au păstrat ultimul cuvânt, astfel încât destui dintre cei cu probleme de integritate au rămas pe liste.

S.B.P.- Suntem oricum înaintea altor partide în ceea ce priveşte curăţarea listelor. Observ că USL continuă, într-o proporţie covârşitoare, cu aceeaşi garnitură de parlamentari, din care mulţi sunt certaţi cu legea.

Alianţa România Dreaptă se află sub scorul PDL. Credeţi că a fost o greşeală formarea ARD?

S.B.P. - Nu, dimpotrivă, ar fi fost o greşeală politică majoră dacă nu exista o alternativă la USL. Orice altă construcţie politică ar fi diluat mesajul cheie al acestor alegeri şi anume faptul că pe 9 decembrie românii trebuie să decidă pur şi simplu între Est şi Vest, între Bruxelles şi Moscova, între un sistem care le apară drepturile, în care justiţia independentă îi protejează de tirania bunului plac şi unul în care oamenii continuă să fie minţiţi şi folosiţi ca masă de manevră.

Dacă este să vorbim despre o greşeală, aş spune că aceasta se datorează faptului că ARD a prins contur cu prea puţin timp înainte de alegeri.

Deocamdată sondajele arată că PDL are mai multe procente decât alianţa formată cu PNŢCD şi Forţa Civică a fostului premier Ungureanu şi chiar Vasile Blaga a recunoscut această dificultate a ARD-ului de a se impune. Cine credeţi că ar trebui să plătească pentru acest eşec?

S.B.P.- Nu cred că vorbim despre un eşec. Vorbim despre un proiect politic pe termen lung şi de responsabilitate politică. Nu m-aş grăbi să anticipez un rezultat pe care, personal, îl cred mai bun decât îl arată sondajele actuale.

Dacă v-ar cere ARD o listă a unui guvern din umbră, care ar fi principalele personaje?

S.B.P.- Dacă mă întrebaţi pe mine cu cine aş vrea să lucrez, cred că sunt mulţi oameni competenţi, corecţi şi cu viziune, dintre care unii au făcut recent pasul spre politică şi care ar adăuga valoare unui guvern. Gabi Biriş şi Alex Ştefănescu sunt doar doi dintre ei. De asemenea, trei doamne ministru din PDL - Monica Macovei, Anca Boagiu şi Sulfina Barbu au demonstrat cât de mult pot face femeile în politică. Mă rezum pe moment la aceste exemple, deşi lista mea este mult mai lungă.

Credeţi că Monica Macovei ar trebui să se întoarcă în fruntea Ministerului Justiţiei, dacă PDL revine la guvernare?

S.B.P. - Monica Macovei a dovedit că apără justiţia de ingerinţele politicului, deci apara interesele fiecărui român, atât ca ministru, cât şi ca europarlamentar. Poziţia de pe care o va face în continuare ţine însă de opţiunea ei şi de construcţia politică pe care o va propune preşedintele. Îmi doresc ca toţi românii să înţeleagă cât de importante sunt valorile pe care doamna Macovei le apără. O justiţie independentă şi nepărtizană este garanţia dreptăţii şi a prosperităţii fiecărui cetăţean.

Vă aşteptaţi ca Traian Băsescu să găsească o modalitate de a face guvernul în aşa fel încât să includă şi PDL?

S.B.P. - Sunt mulţi oameni competenţi în PDL, dar cred că răspunsul îl poate da doar Traian Băsescu, după 9 decembrie. Eu îmi doresc un premier capabil, cu program clar şi o echipă competentă. Un premier care să nu mintă, să nu se lamenteze, să nu caute vinovaţi închipuiţi, ci să guverneze România pe coordonate europene şi în folosul cetăţenilor.

Traian Băsescu este mai activ în această campanie electorală decât liderii PDL. Vi se pare normal?

S.B.P. - Eu nu asociez declaraţiile din ultima vreme cu implicarea preşedintelui în campanie, dar fiind ţinta USL, este normal să reacţioneze. Pe de altă parte, sunt cel puţin două lucruri pe care le-a spus şi cu care nu pot să nu fiu de acord: 1) românii nu trebuie să-i voteze pe cei care au dosare penale, iar asta înseamnă că s-a delimitat public de toţi politicienii cu probleme juridice, din întreg spectrul politic; şi 2) a precizat că nu va numi un premier doar pe criterii politice, ci luând în calcul, înainte de toate, competenţa pentru o buna guvernare.

De ce credeţi că fruntaşii ARD sunt atât de absenţi în campania electorală?

S.B.P. - Nu cred că sunt absenţi, ci că s-au concentrat mai mult pe colegiile lor şi mai puţin pe audienţa la nivel naţional. Eu, una, de exemplu, am preferat să vorbesc cu cât mai mulţi oameni din colegiul în care candidez (Colegiul 6 Bucureşti pentru Senat). Am vrut să aflu ce aşteptări şi ce probleme concrete au cetăţenii, astfel încât să ştiu cum îi pot reprezenta şi ajuta în mod real. Nu vreau să fiu un om politic doar pe hârtie pentru următorii 4 ani.

Aţi fi de acord să colaboraţi cu PPDD pentru a forma o majoritate guvernamentală?

S.B.P. - Nu. Dar am învăţat că în politică nu spui niciodată "niciodată". Pe proiecte necesare României nu exclud un sprijin parlamentar ulterior. Educaţia mea mă împiedică însă să fac speculaţii. În America se spune "We'll cross that bridge when we'll get to it", adică vom trece peste acest pod când vom ajunge la el.

Cunoaşteţi multă lume din PNL, credeţi în ipoteza lui Vasile Blaga: o alianţă cu liberalii după alegeri?

S.B.P. - M-ar bucura o astfel de alianţă pentru că sincer nu ştiu ce caută PNL, cu principiile sale, în USL. Dreapta trebuie să guverneze unită pentru a crea prosperitate în România. Nu vă ascund că mi s-a propus de altfel în 2010 să intru în guvernul din umbră al PNL. Demonstraţia că nu sunt un politician oportunist este însăşi candidatura mea din partea ARD, deoarece cred în importanţa statului de drept şi a principiilor europene, principii pe care, măcar dupa alegeri, sper să le apere şi liberalii.

V-a confirmat cineva din zona liberală că ar fi posibilă această ipoteză

S.B.P. - Nu am discutat cu prietenii liberali în timpul acestei campanii. Ştiu însă că sunt mulţi liberali nemultumiţi de asocierea cu PSD şi de modul în care Crin Antonescu conduce partidul.

Credeţi că liderul PNL, Crin Antonescu ar putea fi convins să se retragă sau mizaţi pe faptul că PDL poate colabora în orice condiţii cu liberalii, aşa cum a declarat Vasile Blaga?

S.B.P. - După prestaţia politică din ultima perioadă, îmi este clar că sunt slabe şanse că dl. Antonescu să facă de bunăvoie pasul înapoi. Probabil că un congres extraordinar va aduce în fruntea partidului liberali decişi să lupte pentru liberalism. Liberalismul înseamnă valori, înseamnă muncă cinstită, merit, dezvoltare şi mai ales corectitudine. Cum vă închipuiţi ca liberalii să accepte, de exemplu, propunerea făcută deja de Crin Antonescu, de a o menţine pe Ecaterina Andronescu în fruntea educaţiei şi după 9 decembrie? Ar însemna că atât problema plagiatului lui Victor Ponta, cât şi cea a plagiatului ei vor rămâne nerezolvate în următorii 4 ani. Să acepţi furtul la cel mai înalt nivel ar demobiliza generaţii întregi de români.

Mai mulţi democrat-liberali au vorbit despre scoaterea din prim plan a Elenei Udrea. Credeţi că era mai eficient pentru PDL să nu mai cândideze la alegerile din 9 decembrie?

S.B.P. - Nu o cunosc suficient de bine pe Elena Udrea astfel încât să emit judecâti de valoare. Nu vreau să pun etichete oamenilor şi să dau verdicte doar pe baza acuzelor care i s-au adus în presă.

Care ar fi principalul dvs. proiect pe care l-aţi pune în practică odată ajunsă în Parlament?

S.B.P. - Sunt trei direcţii cheie pe care le voi urmări:

1) să cresc participarea publicului la procesul legislativ, astfel încât cetăţeanul să fie consultat când se iau decizii care îi afectează viaţa;

Integral pe România Liberă