Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Intermedierea financiară în România este cea mai redusă din Uniunea Europeană, fiind asigurată în proporţie covârşitoare de către sectorul bancar. Sistemul bancar tinde însă să devină unul dintre cele mai reglementate din regiune.



"Activele fondurilor de pensii, ale fondurilor de investiţii şi ale societăţilor de asigurare reprezintă doar 5% din PIB, 6,7 miliarde euro. În Polonia intermedierea financiară investiţională este de 100 miliarde euro, adică 25% din PIB. Amenajările macroprudenţiale incluse în Basel III, deşi intemeiate dintr-o perspectivă de siguranţă sistemică, plasează constrângeri asimetrice asupra băncilor din România, putând adânci decalajele de intermediere financiară faţă de celelalte ţări din UE", a declarat Claudiu Cercel, director general-adjunct BRD - Groupe Société Générale. Potrivit acestuia, aceste cons­trângeri vor impune un management restrictiv al bilanţurilor băncilor şi vor afecta în special creditul corporativ destinat proiectelor de investiţii, de care depinde creşterea economică şi a PIB potenţial, adăugându-se altor elemente de prociclicitate economică.

„Dimensiunea potenţială a pieţei de obligaţiuni corporative emise de entităţi locale ca procent din PIB în România ar putea ajunge în 2020 la 2%, adică 4 miliarde euro, iar în 2015 la 1%", a mai afirmat oficialul BRD - Groupe Société Générale.

Potrivit datelor prezentate de acesta, în anul 2012 piaţa de obligaţiuni corporative emise de entităţi locale este de 0,15% din PIB, adică 200 milioane euro.

Probleme mari cu restanţele

"Creditele neperformante ar putea creşte în perioada următoare, cu impact negativ asupra economiei româneşti, care poate intra într-o spirală negativă a creşterii economice", avertizează economistul Florin Cîţu.Riscurile creditelor neperformante sunt două - riscul asupra stabilităţii sistemului bancar, dacă se materializează în costuri prea mari pentru bănci, şi riscul asupra creşterii economice, a declarat luni Florin Cîţu, la o conferinţă organizată de săptămânalul economic Finanţiştii. O creştere economică scăzută duce la creşterea ratei creditelor neperformante, dar există şi un efect pervers - de la un anumit prag critic rata creditelor neperformante influenţează negativ creşterea economică, ajungându-se la o spirală negativă credite neperformante - creştere economică scăzută, a avertizat economistul Florin Cîţu. În prezent, rata creditelor neperformante este de 17-18%, iar BNR estimează o creştere a lor la 20%. Referindu-se la perioada 2007-2009, Cîţu a menţionat că, deşi dobânzile au crescut la creditele în lei, cererea a crescut şi ea, iar la cele în euro cererea de credite a crescut indiferent de evoluţia dobânzilor. „Frica mea este că atunci când s-a împrumutat în valută, consumatorul român nu s-a uitat deloc la cost (mai scăzut în cazul creditelor în euro), doar voia să ia un credit", a afirmat Cîţu.

El a apreciat că oferta şi cererea de credite în acea perioadă au fost supradimensionate pentru că românii au observat unele schimbări în economie - scăderea şomajului, creşterea economiei, a veniturilor, aprecierea leului - pe care le-au perceput ca schimbări structurale permanente. „Aici ne-a «ajutat» faptul că ni se spunea că vom adopta euro în 2012, în psihicul românilor au fost implementate câteva informaţii (...) Sper să nu cădem în aceeaşi capcană azi când ni se spune despre trecerea directă la finanţarea în RON, să credem că suntem într-un echilibru permanent, că acesta este noul echilibru, cu riscul să urmeze ceva interesant, care să ne prindă pe picior greşit", a mai spus Florin Cîţu.

Vrem mai multe taxe...

România susţine demersurile privind Uniunea Bancară, este de acord cu taxele pe tranzacţiile financiare şi crearea unui mecanism unic de supraveghere, a declarat, marţi, la finalul şedinţei de Guvern, Andrei Zaharescu, purtător de cuvânt al Executivului.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, un Memorandum cu privire la poziţia României în ceea ce priveşte consolidarea Uniunii Economice şi Monetare. Potrivit calendarului prezentat de Comisia Europeană, de la 1 ianuarie 2014 toate cele 6.000 de bănci din zona euro ar urma să facă obiectul supravegherii BCE.

... şi mai multe legi

Piaţa bancară are nevoie de un cadru instituţional pentru finanţarea în moneda naţională, iar BNR discută cu băncile comerciale pentru a stabili un cadru legislativ în acest sens, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu. „În ce priveşte utilizarea monedei naţionale în finanţarea economiei, cel puţin un element fundamental este a fi rezolvat, asigurarea finanţării, a unei finanţări stabile pe termen lung. Vorbim aici de necesitatea unui cadru instituţional şi sunt discuţii pe care noi (BNR - n.r.), ca reglementator, ca autoritate publică, le purtăm cu băncile comerciale referitoare la nevoie de cadru legislativ, de cadru normativ care să sprijine misiunea în ceea ce priveşte atragerea de resurse financiare în lei", a afirmat Olteanu la o conferinţă despre finanţările în moneda naţională la BNR. El a arătat că este nevoie şi de crearea cadrului „de acceptanţă socială", în sensul că este necesară o schimbare psihologică pentru a acepta pe scară largă, în întreaga economie, finanţarea în monedă naţională."Sunt procese pe termen lung, pe care trebuie să le derulăm împreună (BNR şi băncile comerciale - n.r.) în perioada care urmeză pentru a convinge piaţa de realismul şi utilitatea finanţărilor în lei", a spus Olteanu.

Până la luarea unei decizii şi implementarea ei, trebuie luat în considerare calendarul trecerii la moneda euro. Olteanu se aşteaptă ca după alegerile parlementare mediul politic să ia o decizie referitoare la un calendar realist atât în ceea ce priveşte situaţia din zona euro, cât şi în ce priveşte situaţia din România pentru crearea unei convergenţe reale, dar şi îndeplinirea condiţiilor formale. „Odată un asemenea calendar gândit, negociat, acceptat de elite şi de public, toate aceste scheme de finanţare rămân a fi gândite în funcţie de acest calendar", a afirmat Olteanu. Pe de altă parte, el a arătat că alt aspect de luat în calcul este perspectiva reglementării, aceasta fiind una de întărire a constrângerilor în ceea ce priveşte reglementarea creditului acordat în monede străine, exotice sau în euro. „Nu este neapărat o perspectivă naţională. Abordarea la nivel naţional a fost aceasta şi cu ani în urmă. De curând, abordarea internaţională, europeană, este în acest spirit", a conchis Olteanu.

2% din PIB pentru 2020 reprezintă dimensiunea potenţială a pieţei de obligaţiuni corporative emise de entităţile locale.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.