Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Abia a început mandatul noului preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, iar Germania şi Franţa au intensificat lupta pentru redefinirea rolului acestei instituţii. Parisul doreşte ca BCE să-şi asume un rol similar băncilor centrale naţionale şi să devină, în ultimă instanţă, creditorul statelor din zona euro. Berlinul se opune, pentru că aceasta ar însemna emisiuni noi de monedă şi inflaţie.

Ministrul francez de Finanţe, Fracois Baroin, a declarat pentru Les Echos: "Dorim să mobilizăm toate instituţiile europene, inclusiv BCE, pentru a găsi cele mai bune răspunsuri la criză". Argumentul Franţei este solid. În acest moment, singura pârghie pentru ajutarea statelor euro lovite de criză este Fondul European pentru Strabilitate Financiară, a cărui capacitate de împrumut a crescut de la 400 de miliarde la 1.000 de miliarde de euro. Însă modul de funcţionare al FESF nu a fost bine definit şi acesta nu va fi operaţional decat la finalul anului 2011. Mai mult, având în vedere că datoria publica a Italiei este 2.000 de miliarde de euro, fondurile FESF nu par suficiente.



Integral pe Cotidianul