Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Trecerea la moneda euro în anul 2015 „nu mai intră în discuţie", afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În 2007 se promitea că înlocuirea leu-euro va avea loc în 2012.


România va amâna încă o dată înlocuirea monedei sale naţionale, leul, cu euro, momentul vehiculat până în prezent pentru această rocadă fiind 2015. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune într-un interviu acordat ziarului New York Times că trecerea la euro în acest an nu mai intră în discuţie.



2012/11/04//265751-11euro1.jpg

Atingerea criteriilor necesare rămâne un exerciţiu

Pentru a fi acceptat în zona euro un stat trebuie să îndeplinească 6 criterii de convergenţă nomi­nală, referitoare la dobânzi, inflaţie, deficit, datorie publică, curs de schimb, legislaţie (vezi tabel). Respectarea criteriilor permite accesul în zona euro, dar nu asigură şi funcţionarea optimă a economiei, deoarece convergenţa trebuie să fie şi reală, nu doar nominală.

În prezent, România are probleme majore în respectarea cel puţin a două criterii nominale, cel referitor la inflaţie şi cel ce limitează dobânzile plătite de stat la împrumuturile pe termen lung. Cel referitor la deficit va fi respectat în premieră în 2012. În plus, pentru a putea intra în zona euro în 2015 România ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie 2013, deci cu doi ani înainte, să adere la mecanismul MCS II care ar fi limitat intervenţiile BNR pe piaţa valutară. Încercarea de res­pectare în continuare a criteriilor de aderare, inclusiv men­ţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină, spune însă guvernatorul BNR.

Avantajele leului pentru o economie şubredă

Prin menţinerea monedei naţio­nale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar. O dată ce o ţară renunţă la moneda sa naţională, mijloacele de ajustare pe care le mai are la îndemână sunt dure. Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul acordat New York Times. „Sigur că au apărut nemulţumirea şi dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte", a adăugat Isă­rescu, potrivit New York Times.

Euro, dorit din ce în ce de mai puţine ţări

Avantajele oferite de men­ţine­rea propriilor monede sunt scoase în evidenţă de situaţiile dificile din ţări ca Grecia şi Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-şi resuscita economiile „muribunde" şi a reduce şomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.

În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.

Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunţat că nu ia în calcul trecerea la euro înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este "complet neatractivă".

Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 şi 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat şi numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia şi Estonia, Cipru şi Malta, au trecut deja la euro.

Integral pe România Liberă