Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Daniel Morar pune în lumină diversitatea infracţiunilor la care s-a recurs în timpul referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu, enumeră indiciile în baza cărora procurorii au deschis anchete în toată ţara şi susţine că numărul învinuiţilor va creşte, pentru că multe fapte au fost săvârşite „în asociere".

Anul acesta au fost înregistrate la unităţile de parchet un număr de 2.052 dosare privind desfăşurarea alegerilor locale şi 632 dosare referitoare la desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, informează Ministerul Public. În cazul referendumului însă, anchetele au fost demarate nu doar de procurorii de la Parchetul General, ci şi de cei de la DNA. Daniel Morar, procurorul-şef al acestei din urmă instituţii, dă însă asigurări că DNA nu instrumentează dosare politice, o dovadă în acest sens fiind numărul mare de condamnări pe care le obţin anual procurorii. Precizările apar pe fondul reproşurilor venite din direcţia USL, ai cărei lideri politici au acuzat procurorii că ar fi terorizat lumea prin descinderile făcute după 29 iulie în localităţi din mai multe judeţe. „Nu investighează nimeni persoanele pentru că au votat sau cu cine au votat. Sunt întrebate dacă au votat, din moment ce apăreau pe două liste sau aceeaşi semnătură figura în dreptul a 30 de cetăţeni. Sunt foarte multe situaţii în care oamenii au spus că nu au votat şi lucrurile s-au lămurit", susţine Daniel Morar.

Indiciile care au declanşat totul

Potrivit acestuia, procurorii nu au ales la întâmplare secţiile de votare investigate, ci în baza unor indicii. „Procurorii au nişte metode de investigare şi prima este observaţia: s-a putut vedea, de pildă, că într-o secţie rurală cu 1.000 de votanţi, 400 au votat în ultimele trei ore, între 20.00 şi 23.00; în altă secţie au votat 600 de persoane în acelaşi interval", precizează şeful DNA. Cea mai răsunătoare punere sub urmărire penală a unui om politic implicat în derularea referendumului a fost cea a secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, faţă de care procurorii au formulat recent acuzaţii fără precedent. Dragnea este acuzat că „şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60%", potrivit comunicatului DNA. Cu privire la acest caz, Morar susţine că liderul PSD „putea să-şi propună 100% şi nu era nimic ilicit în asta", dar că problemele sesizate de procurori sunt legate strict de „anumite mijloace prin care această prezenţă s-a vrut atinsă".

Militarii erau la Kandahar, dar au "votat" în România

De altfel, potrivit comunicatului DNA, acuzaţiile care i se aduc lui Dragnea sunt legate de exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale pentru a falsifica semnăturile alegătorilor şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine, folosirea urnei mobile în condiţii contrare legii, practicarea votului multiplu, practicarea „turismului electoral", falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, falsificarea de semnături ale multor alegători plecaţi din ţară în momentul referendumului etc.

În acest context, procurorul-şef al DNA confirmă faptul că la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu manipularea listelor a fost o realitate, iar metodele folosite - multiple: "Au fost persoane care nu au votat: ele erau plecate în străinătate, la muncă, dar apar că au votat. Există persoane din teatrele de operaţiuni: militari care se află la Kandahar, care au votat acolo sau nu - nu ştim, dar cu siguranţă au votat în localităţile lor natale, în condiţiile în care erau în Afganistan. Există persoane decedate care figurează că au votat. Există persoane care se aflau în penitenciar, pentru executarea unor pedepse, şi care au votat, iarăşi, în localităţile natale", explică Daniel Morar.

Integral pe România Liberă