Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra activităţii Fiscului din ultimii trei ani arată cauzele pentru care românii plasează această instituţie în topul corupţiei.


Structurile Ministerului Finanţelor Publice (MFP) sunt expuse şi vulnerabile în cea mai mare proporţie la corupţie, în comparaţie cu alte structuri ale societăţii româneşti. Concluzia figurează în studiul "privind relaţionarea dintre criminalitatea organizată şi corupţie" realizat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, în 2011 şi a fost inclus într-un raport de audit al performanţei Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat recent de către Curtea de Conturi a României (CCR).

Potrivit cercetării MAI, 92,3% din cei chestionaţi au considerat că structurile MFP, din care face parte şi ANAF, sunt în măsură mare vulnerabile la corupţie. Procentajul este superior celui înregistrat în cazul autorităţilor publice locale (82,5%), MAI (68,1%), Guvernului (55,9%) sau Ministerului Justiţiei (55,8%).

Ce face Fiscul să nu fie corupt?

În pofida existenţei unor strategii naţionale de luptă împotriva corupţiei, aprobate inclusiv prin decizii ale Guvernului (una datând din 2008), la nivelul Fiscului aceste strategii nu sunt implementate, sunt implementate defectuos sau doar de formă, arată raportul CCR. Progresele sunt mici şi privesc aspecte formale, nu esenţiale - cum ar fi modalităţile de control, relaţionarea cu cei verificaţi sau selecţia acestora. Potrivit CCR, progresele privesc"informarea şi atenţionarea cetăţenilor şi facilitarea instrumentelor pentru sesizarea faptelor de corupţie (afişe anticorupţie, formulare pentru sesizări, linia telefonică telverde, oferirea de informaţii pe pagina de internet), realizarea de tematici şi pregătiri profesionale pe teme de anti­corupţie, oferirea de servicii pe cale electronică (de ex. depunerea online a declaraţiilor fiscale)". Rateurile Fiscului sunt însă mult mai multe şi mai grave. Spre exemplu, în cazul selecţiei viitorilor angajaţi ANAF, "actualul sistem de recrutare a personalului nu prezintă garanţii suficiente privind integritatea, moralitatea şi corectitudinea viitorului funcţionar public", spune raportul CCR.

În domeniul controlului intern anti-corupţie "performanţa sistemului de control intern este redusă, deoarece la nivelul ANAF nu s-a reuşit identificarea şi inventarierea riscurilor privind corupţia (lista riscurilor transmise de structurile subordonate nu cuprinde riscuri legate de corupţie), iar la nivelul structurii centrale a ANAF şi la nivelul subordonatelor (DGFP, Garda Financiară) nu s-au stabilit funcţiile sensibile.

Controalele ANAF, dar şi a celorlalte structuri din cadrul MFP, se fac în funcţie de bunăvoinţa, priceperea personală, flerul angajaţilor sau buna dispoziţie a acestora. Nu există proceduri standardizate. „Procedurile şi criteriile de selecţie nu garantează includerea în planul de control a acelor contribuabili cu riscul fiscal cel mai ridicat. Actualul cadru legal şi procedural dă posibilitatea includerii sau excluderii pe criterii subiective a unor contribuabili din planul de control. Se pot include în mod abuziv în planul de control şi alţi contribuabili decât cei cu riscul fiscal cel mai ridicat.În mod deliberat unii contribuabili cu risc fiscal ridicat pot rămâne neverificaţi pentru o lungă perioadă de timp.Nu există instrumente eficiente de control intern privind calitatea analizei de risc şi a selecţiei realizată la nivelul structurilor de inspecţie fiscală. Societăţile evazioniste sau cele intrate în proceduri speciale (insolvenţă/faliment etc.) pot fi în mod deliberat incluse cu întârziere în programul de control, existând riscul nerecuperării prejudiciului datorat bugetului de stat (tardivitatea constatării dife­ren­ţelor de control, înstrăinarea de către debitor a activelor etc.)", arată CCR.

Telverde anticorupţie e de formă

În cazul liniei Telverde anticorupţie, CCR afirmă că uneori reclamanţii care au apelat la această cale au avut doar 16 secunde la dispoziţie pentru relatarea cazului, majoritatea mesajelor primite au fost goale de conţinut, nu s-a ţinut un registru al acestor plângeri care să garanteze că reclamaţiile nu sunt şterse.

Integral pe România Liberă