Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Lăudată sau criticată de actorii politici, în funcţie de partea care era avantajată de deciziile luate, Curtea Constituţională joacă şi în zilele următoare un rol crucial. Verdictele pe care le vor da magistraţii, atât pe tema revocării lui Vasile Blaga, cât şi pe cea a suspendării lui Traian Băsescu, pot înclina balanţa.

Judecătorii CCR trebuie să ia astăzi la cunoştinţă suspendarea lui Traian Băsescu de către actuala majoritate parlamentară şi să-l înscăuneze pe Crin Antonescu în atât de dorita funcţie de preşedinte al ţării. Preşedinte interimar, ce-i drept, deocamdată, până când vor fi organizate alegeri prezidenţiale (prin octombrie, cel mai probabil). Dar rolul Curţii nu se termină aici în scandalul suspendării, deoarece instituţia trebuie să răspundă la două sesizări extrem de importante.

Verdict ca în 2007?

Prima sesizare este cea depusă de Traian Băsescu vineri seară, după ce majoritatea USL, UDMR şi UNPR a decis să-l suspende din funcţie. Reamintim că preşedintele suspendat a invocat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi şeful statului, deoarece aspectele imputate în cererea de suspendare nu au făcut referire la „fapte grave", aşa cum prevede Legea fundamentală, ci doar la declaraţii şi la lipsa de popularitate de care ar suferi Traian Băsescu. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în aprilie 2007, la prima suspendare a acestuia, par să fie şanse maxime ca decizia CCR să fie de neadmitere a contestaţiei prezidenţiale. Adică, magistraţii vor considera că au fost îndeplinite toate condiţiile procedurale şi că nu există nici un motiv ca şeful Senatului, Crin Antonescu, să nu fie desemnat preşedinte interimar. Totuşi, în eventualitatea puţin probabilă ca magistraţii să decidă în favoarea lui Traian Băsescu, este foarte greu de spus ce ar urma. Evident, USL şi liderii politici care au iniţiat suspendarea şi au făcut astfel încât procedura să se desfăşoare pe repede-înainte ar primi o grea lovitură de imagine. Din punct de vedere procedural este însă aproape imposibil de spus ce va urma, deoarece ne-am afla în faţa unei premiere.

Marţi, zi importantă pentru Blaga şi Anastase

Judecătorii CCR trebuie să facă lumină şi în scandalul revocării Robertei Anastase şi a lui Vasile Blaga de la şefia celor două Camere. Evident că un verdict al Curţii favorabil acestora ar reprezenta o lovitură decisivă pentru USL, deoarece ar însemna că rolul de preşedinte interimar trebuie să fie jucat de liderul PDL, Vasile Blaga, şi nu de Crin Antonescu. O astfel de soluţie nu ar împiedica însă cu nimic mersul lucrurilor în cazul lui Traian Băsescu (adică, vom avea în continuare referendum de demitere).

Luând în considerare tocmai importanţa sporită a acestei decizii şi conştienţi, probabil, că nu au respectat întocmai procedurile regulamentare şi hotărârile precedente ale Curţii Constituţionale, liderii USL şi-au luat ceva măsuri de precauţie. În sensul că au întârziat publicarea deciziilor de revocare în Monitorul Oficial pentru a putea modifica, prin ordonanţă de urgenţă, Legea de organizare şi funcţionare a CCR, în sensul reducerii atribuţiilor acesteia. Mai precis, de miercuri seara încoace, judecătorii Curţii nu se mai pot pronunţa pe hotărârile Parlamentului şi nu mai pot verifica în ce măsură corespund acestea Legii fundamentale. Evident că, prin această mutare, Guvernul Ponta a vrut să se asigure că deciziile de revocare din funcţie a lui Anastase şi Blaga nu mai pot fi atacate. Totuşi, cei doi democrat-liberali au sesizat CCR înainte ca Executivul să diminueze atribuţiile acesteia şi au atacat ordonanţa de urgenţă în instanţă. Rămâne de văzut, aşadar, dacă judecătorii Curţii vor considera că au fost sesizaţi pe drept sau dacă vor refuza să mai discute, marţi, cele două cazuri.

Alte sesizări, aşteptate de la Dorneanu

Atât ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii CCR, cât şi ordonanţa prin care Guvernul Ponta a schimbat regulile referendumului pentru demiterea preşedintelui ar putea fi atacate la Curtea Constituţională doar de Avocatul Poporului. Adică, de social-democratul Valer Dorneanu, instalat şi el rapid în funcţie la momentul potrivit. Intervenţia acestuia este cerută insistent de democrat-liberali, ca o dovadă a independenţei sale, dar Dorneanu nu a avut nici o reacţie până acum.

În lipsa unei sesizări depuse de acesta, ordonanţele menţio­nate pot fi atacate de parlamentarii opoziţiei doar după ce este parcurs întregul traseu legislativ. Adică, la toamnă sau chiar niciodată.

De unde pleacă Băsescu în campanie

Peste 64% din români ar vota ­pentru demiterea lui Traian Băsescu, potrivit unui sondaj telefonic realizat de IMAS în perioada 5-7 iulie. În favoarea preşedintelui suspendat s-ar pronunţa 27,4% din cei care ar merge la urne, iar 8,3% din cei intervievaţi au declarat că nu ştiu sau nu răspund. Practic, avem o inversare a situaţiei din 2007, când sondajele arătau că aproximativ 70% din români erau ­împotriva demiterii. Amănunte ­despre ­campania lui Traian Băsescu se ştiu puţine, dar democrat-liberalii şi-ar dori ca albul să fie culoarea de campanie, iar sloganul să fie „Vara asta se poartă alb!". Alegerea a fost făcută pentru a sugera „o bătălie între alb şi negru, între dreptate şi nedreptate, între libertate şi ­nerespectarea statului democratic, între abuz şi Constituţie".



Intoxicarea privind votul diasporei

Ministrul delegat pentru Administraţie Publică, Victor Paul Dobre, a confirmat că Executivul a alocat pentru referendumul din 29 iulie suma de 95 milioane lei, cu 50% mai mult decât în 2007. Anterior, pe surse oficiale, a ajuns însă la presă informaţia că majorarea sumei alocate s-ar datora înfiinţării de secţii de vot şi în străinătate. Nici un ministru nu şi-a asumat informaţia, dar ea a fost preluată ca atare de toate posturile TV. Că este vorba de un neadevăr rezultă din documentele oficiale ale Biroului Electoral Central din 2007, potrivit cărora au votat atunci, la secţiile din străinătate, 75.027 persoane. Cu alte cuvinte, Guvernul Ponta nu face nici o favoare diasporei.

Integral pe România Liberă