Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

După șomajul tehnic al bugetarilor, premierul Ludovic Orban a vorbit și despre o eventuală majorare a pensiilor, de la 1 septembrie, cu 40%. Premierul a lăsat să se înțeleagă că această majorare nu va mai avea loc, pentru că legea va fi schimbată, afirmă CAPITAL.

„Deocamdată sunt legi în vigoare. În buget au fost prevăzute sumele pentru majorarea pensiilor. Pe baza prognozelor, vom lua decizii sustenabile, indiferent că este vorba despre pensii sau despre alte venituri. Suntem în analiză. Legea se aplică de la 1 septembrie. O să luăm o decizie până atunci. Cel mai probabil vom avea o creștere economică negativă, cuprinsă între minus 1 și minus 3%. Depinde cât de repede scăpăm de epidemie”, a transmis Ludovic Orban, citat de JURNALUL NAȚIONAL.

Și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat că măsura de creştere a pensiilor depinde de execuţia bugetară, iar în ceea ce priveşte dublarea alocaţiilor, aceasta nu este cuprinsă în bugetul pentru 2020, transmite AGERPRES. De asemenea, Guvernul analizează posibilitatea amânării unor plăți pentru anul viitor.

„Dacă, în ceea ce priveşte creşterea pensiilor, care erau în bugetul iniţial, am spus foarte clar că depinde de execuţia bugetară. Vom vedea cum merge execuţia bugetară. Presiunile pe buget sunt foarte mari. Ne uităm la toate categoriile de cheltuieli importante din buget. Trebuie să facem o reevaluare şi vom veni cu o soluţie în zilele următoare. Deficitul a crescut semnificativ şi, repet, trebuie să fim toţi solidari în acest moment”, a afirmat Cîţu.

Anterior, în cursul aceleiași zile, ministrul Muncii a avut o intervenție telefonică la un post de televiziune unde a anunțat, printre altele, că pensiile și alocațiile vor crește, anunță EVENIMENTUL ZILEI. Aceasta spune că banii pentru creșterea punctului de pensie și creșterea alocațiilor sunt prinși în buget și astfel vor crește la termen. „Nu s-a schimbat nimic. Linia bugetară cuprinde acești bani (…) pe cale de consecință vor crește pensiile și alocațiile”, a spus Violeta Alexandru.

Punctul de pensie, principalul indicator folosit pentru indexarea pensiilor, a crescut cu 15% din septembrie 2019, de la 1.100 lei, la 1.265 lei, şi urmează să se majoreze cu 40% din septembrie 2020, în conformitate cu Legea pensiilor, până la 1.775 lei, amintește ADEVĂRUL.

Cele mai mari cheltuieli din buget sunt cu asistenţa socială şi cele de personal astfel că trebuie să reevaluăm acele sectoare sau acea parte a bugetului cu cheltuieli mari, să vedem dacă putem să le amânăm pentru 2021, a declarat, joi, la Realitatea Plus, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, potrivit DIGI24.

„Cheltuielile de personal în sectorul public sunt de 109 miliarde de lei pe an, împărţite cu 32 de miliarde de lei autorităţile locale, 56 de miliarde bugetul de stat şi mai sunt vreo 18 miliarde sau restul, cât rămâne, în alte instituţii care sunt cu acţionar majoritar de stat sau parţial şi cu venituri proprii. Am spus că este nevoie de o reevaluare a cheltuielilor bugetare“.

Ceea ce deja devine evident este spus cu glas tare și de către preşedintele Consiliului Fiscal, constată ROMÂNIA LIBERĂ. Daniel Dăianu a declarat că sub nici o formă nu se pune problema creşterii pensiilor cu 40%. „Nu ştiu, se poate contempla o creştere (n.r.: a pensiilor) cu rata inflaţiei şi m-aş adresa numai celor mai mici pensii, nu tuturor pensiilor, dintre care unele sunt foarte mari", a afirmat Dăianu. Expertul a afirmat că "deficitul pe care noi îl prognozasem, de 4%, fără creşterea pensiilor în acest an, nu este un scenariu cu care se mai poate lucra” şi „ceea ce s-a anunţat arată că se lucrează la o restructurare, nu la o simplă rectificare, a logicii construcţiei bugetului, atât cât se poate”.

România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză, prin relaxarea fiscala pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, arată economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un articol intitulat „Somnul rațiunii naște monștri”, publicat pe blogul de Opinii al BNR, citat de CURENTUL.

„Prin relaxarea fiscală pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză. Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1% din PIB la un deficit de 3 - 4% din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) şi alta este să vii de la un deficit de 4,3% din PIB la un deficit de 7% din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor). La ce fel de clemenţă se poate aştepta România din partea Comisiei Europene, în aceste condiţii?

A trecut relativ neobservat faptul că, zilele trecute, statele membre ale UE au votat în unanimitate declanşarea Procedurii de deficit excesiv la adresa României. Fapt care arată două lucruri: că Pactul de Stabilitate şi Creştere nu a fost îngropat ("frate, frate, dar brânza e pe bani") şi că, chiar şi statele dispuse să fie indulgente cu România, nu au putut închide ochii la enormitatea cifrei de deficit (obţinut în vremuri de creştere economică)”, arată Valentin Lazea.

Alte articole pe același subiect


Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.