Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Din toată scrîșneala anti-PSD, plină de adevăruri, dar umbrită de ură și de o abordare monomentală (o gîndire cu mers de drezină), arătată de președintele României, am reținut o afirmație:
-Se impune resetarea statului român!
De acord! Adevăr cumplit, ca o ultimă soluție pentru România, despre care am mai auzit cu ocazia altei vorbării. Cea din zilele premergătoare referendumului și europarlamentarelor. „Resetarea statului” n-a fost nici în programul PNL (redactat tot de Klaus Iohannis și plin de 18 pagini de banalități, ultimul punct fiind introducerea ombudsmanului) și nici în cel al președintelui. Luați Iohannis „Opere complete“, redactate de Carmen Mușat și redacția Observatorul cultural și vedeți dacă este vorba de „resetarea statului”. Nici nu putea trece prin capul unui primar dominat de traduceri, de meditații și de festivaluri. Punct și de la capăt nu a fost decît o „operațiune care trebuie să-l includă și pe mine, Iohannis și pe sibieni și pe ai săi” și salutare. Asta a fost toată filosofia politică a președintelui nostru acuzat că a dormit la Cotroceni și că a călătorit mai mult decît a muncit și a gîndit. Exact cînd populația era înecată în pesimism, exact cînd o parte dintre „rrromâni” s-a săturat de mălăețul președinte, acesta iese la rampă cu „resetarea statului”. Ce presupune resetarea statului român? În mintea sasului, resetare însemană alungarea și, eventual, condamnarea celor de la PSD și ALDE și a celor care n-au fost de acord cu el. În mintea lui nu încape ideea că resetarea statului român înseamnă chiar alungarea lui Klaus Iohannis și instalarea unui președinte capabil să fie un exemplu de onestitate, de patriotism, de susținător al valorilor românești și de portdrapel al mîndriei naționale. Resterea statului român presupune un președinte capabil să restaureze încrederea cetățenilor în țara în care trăiesc, în instituțiile statului pe care le apără și în funcționarii pe care îi plătesc. Resetarea statului român înseamnă reașezarea muncii și competenței între valorile fundamantale și anularea tuturor privilegiilor (inclusiv salarii și pensii speciale) legalizate după 1990 pentru toți cei care apără ordinea arbitrară, aranjamentele și corupția.

Integral pe Cotidianul