Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Cu cîteva dimineți mai înainte, am primit un SMS de la un prieten. Îmi transmitea numărul de telefon al unei doamne Dana din Alba Iulia. Care doamnă Dana lucra la un magazin și avea în păstrare un serviciu de vase al unei alte doamne din Alba Iulia. Și care doamnă, la rîndul ei, plecase definitiv din România și îi lăsase un serviciu de porțelan să-l vîndă cuiva preocupat de vechituri. Am sunat-o și mi-a spus repede să trimit pe cineva cu 400 de lei ca să-i dea serviciul. Și gata, ați făcut o afacere, a zis ea, grăbită de cine știe ce!
În sfîrșit, închideam o poveste neterminată, începută de la o farfurie spartă.

Prost de bun, cum suntem cu toții uneori, am dat unui francez (nu aveam de unde să știu că este și nespălat și cărpănos) un serviciu de vase ca să-l folosească o vreme, pînă cînd se așază în București. Îl aveam de multă vreme într-o debara și decît să stea în praf mai bine stătea pe masa unui om. Cînd a plecat, francezul, fără să-mi spună ceva, mi l-a lăsat pe masă și s-a dat dispărut, fără să-mi spună că lipsea una dintre farfuriile adînci. O spărsese, o pierduse, o mîncase, Dumnezeu știe ce făcuse cu ea dar nu mai era. De fost, nu era nicăieri. Trebuie să vă spun că era un serviciu de masă de culoare albastră, un albastru cobalt, cu o bordură galbenă de aur, pe buza farfuriilor. Și era lucrat la mare artă, în stilul porțelanurilor vechi, cum numai în muzeul de la Meissen mai văzusem. Evident, în stil clasic, impecabil, fără decorații inutile. Îl aveam de aproape patruzeci de ani. Era între primele mele obiecte personale. Primul a fost un ibric smălțuit pe care îl foloseam în fiecare dimineață la cafea. Al doilea, o lingură cu coadă lungă, de vulpe, al treilea o mașină de scris Erika, importată din RDG, al patrulea, un magnetofon Maiak, produs sovietic, la care ascultam muzică în fiecare noapte.

Integral pe Cotidianul



Comentarii

Solo Ce vrea sa ne spuna vajnicul colaborator ( informator, turnator) al securitatii comuniste pe nume Nistorescu sau cum vreti sa-i mai spuneti acestui individ care-si turna colegii de facultate? Parcursul lui mi-a fost dubios de la inceput. Adica era cu vreo 3-4 ani mai batran decat colegii lui. Am mai avut un coleg de liceu care pentru ca a incercat sau chiar a violat o colega a fost exmatriculat din liceu, ceea ce nu l-a impedicat, datorita meritelor de "colaborationist", sa ajunga in zilele Revolutiei colonel de securitate "responsabil" cu cercetarea stiintifica si invatamantul universitar Dar sa revin la Nistorescu. Vrea sa ne spuna ca-i asa cum am mai spus-o de nenumarate ori- caci il cunosc foarte bine-chiar si pe forumul de la Cotidianul unde, evident, nu mi-a fost publicata niciodata interventia, adica este un fost turnator la securitate. Ba, mai mult, chiar si atunci cand am incercat sa comunic ceva care nu avea nimic cu el nu a aparut postarea. Ca drept dovada ca mi-a blocat adresa de email.Si acum pe scurt: Doamna Covaciu a facut la fabrica de Portelanuri din Alba Iulia vreo 10-12 seviciuri de masa din care unul a ajuns la Ceausescu. Putin ma intereseaza cum a ajuns la Ceausescu. Intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem noi (caci boul nu si-o pune) este cum a ajuns un asemenea serviciu la Nistorescu? Aveti vreo indoiala?

28 august 2019 14:40

Evgheny Svetlanov Nu se poate! Cornel Nistorescu defecacă un editorial, despre un oarecine, niște cioburi și un țucal? Dar să fim clari, e un țucal de porțelan care aparține Varanului. Oare cum se face că volintirul de dat în gâți al securității ceaușiste s-a reprofilat pe oale sparte, în loc să ne aburească cu statul lateral și cu statul paralel și cu statul pe scaun? Nu mai avem nici un personaj lateral, nu mai stă nimeni capră paralel, mare minune mare, minunăție explozivă nu alta, nucleară rău de tot. Sărmanului Nostorescu i s-a spart o farfurie și el, micimanul a rămas cu cioburile. Dar se tot încăpățânează să caute pe la talciocuri, un hârb de oală spartă, pardon, un hârb de farfurie spartă care să fie și ea laterală precum cioburile lui paralele. În loc să umble Nistorescu al nostru ca proasta-n târg, uitându-se ca ăla la poarta nouă, adică precum vițelul adult la poarta nouă, îi recomand să scormonească bine-n dos țucalul Varanului, pentru că acolo va găsi piatra filozofală a ideologiei securității ceaușiste, materializată-n coiul Varanului, acel coi la care Varanul suferise celebrul și memorabilul infarct pentru care a fost liberat de la ocnă. Dar Cornel Nistorescu trebuie să se-mbrace cu costum anti-radiații, pentru că acel coi al Varanului e nuclear, e ditamai radioactivul, să nu cumva să declanțeze o explozie nucleară la Haznaua 3, că la 20 megatone cât va avea exploziunea, n-o să mai rămână nici măcar praf din hambarele care acum au devenit studioul de emisie al Latrinei 3. Muie! Muie PSD!

27 august 2019 23:24

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.