Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Fost șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar a fost trimis în judecată, într-un nou dosar penal, în care este acuzat de luare de mită. În același dosar a fost trimisă în judecată și soția acestuia, avocata Andreea Florentina Blejnar (fostă Buzabrici-Filipescu), pe care DNA o acuză de complicitate la luare de mită. Cauza are legătură cu dosarul cunoscut sub numele “Motorina”, în care, la mijlocul lunii aprilie, controversatul afacerist Radu Nemeș a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 7 ani și jumătate de închisoare cu executare. Alături de soții Blejnar au mai fost trimiși în judecată, tot pentru luare de mită, ex-vicepreședintele ANAF - care a coordonat Autoritatea Națională a Vămilor - Viorel Comăniță, precum și fostul comisar general adjunct al Gărzii Financiare Sorin Forea. Blejnar a mai fost trimis în judecată în legătură cu acest dosar în urmă cu câțiva ani, însă a primit achitare, în cursul lunii aprilie, deoarece la dosar nu existau probe că ar fi săvârșit fapta de sprijinire a unui grup infracțional organizat. Acum însă DNA a reținut în sarcina sa infracțiunea de luare de mită.



2.460.000 de euro este cuantumul șpăgilor pe care Sorin Blejnar, Viorel Comăniță și Sorin Florea le-ar fi încasat, în perioada mai 2011 – iunie 2012, conform rechizitoriului întocmit de DNA. Banii au fost remiși, prin intermediari, “de un om de afaceri” pentru ca cei trei să protejeze activitatea nelegală derulată de compania acestui mituitor. Unul dintre paravanele încasării banilor, spun procurorii, este chiar soția lui Sorin Blejnar, Andreea Florentina Blejnar, care a primit cei 1,2 milioane de euro destinați fostului președinte al ANAF, de la doi interpuși ai afaceristului.

În rechizitoriu se mai arată că aceste sume de bani au avut caracterul unei taxe de protecție pe care Blejnar, Comăniță și Florea le-au încasat pentru ca activitatea ilegală a firmei plătitoare să nu fie observată sau oprită de organele fiscale. “Activitatea comercială a societății din domeniul comercializării carburanților era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea și vânzarea produselor accizabile s-a desfășurat în timp, iar sumele obținute erau date funcționarilor publici pe măsură ce banii erau obținuți din comercializarea produselor fără plata accizelor. Societatea respectivă (alături de alte persoane fizice și juridice) a fost trimisă în judecată, fiind condamnată, prin decizie definitivă, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, la plata unei amenzi penale și pedeapsa complementară a dizolvării”, susțin procurorii.

Integral pe Jurnalul Național