Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Președintele Klaus Iohannis cerea demisii imediate după scandalul din diaspora de pe 29 mai, însă când e rândul său să acţioneze pare că nu mai există nicio grabă. Motiv pentru care un fost ministru îl ia peste picior pe actualul şef al statului.

Carmen Dan şi-a înaintat demisia de la Ministerul de Interne, premierul Viorica Dăncilă i-a trimis deja preşedintelui Iohannis propunerea pentru un înlocuitor, însă şeful statului nu are deocamdată nicio reacţie, constată CAPITAL. Fostul ministru îl ironizează pe Klaus Iohannis şi scrie pe Facebook “#intrebareazilei Cum era aia cu “imediat, adică imediat”!?”

Replica lui Carmen Dan face trimitere la discursul lui Klaus Iohannis imediat dupa haosul înregistrat în diaspora la alegerile europarlamentare de pe 29 mai, când şeful statului cerea demisia imediată a ministrului de Interne şi a celui de Externe. Pe 29 mai, amintește JURNALUL NAȚIONAL, şeful statului a cerut demiterea de urgenţă a celor doi miniştri. “Aşadar, pentru că nu au ştiut să îşi dea demisia de onoare, solicit demiterea imediată a ministrului de Externe şi a doamnei ministru de Interne. Imediat însemnând imediat!”, a spus atunci Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis analizează propunerea PSD de numire a Ramonei Mănescu și Nicolae Moga la ministerele de Externe și Interne, dar și a lui Mihai Fifor, nominalizat pentru a prelua portofoliul de vicepremier pentru parteneriate strategice, anunță EVENIMENTUL ZILEI. Premierul Viorica Dăncilă a avut o discuție cu președintele, legată de nominalizări. Iohannis i-a spus că se mai gândește și că va anunța decizia sa „în curând“.

În altă ordine de idei, CAPITAL anunță că un nume important din PSD a vorbit miercuri seara, în direct la TVR, despre tăierea pensiilor. Secretarul general al PSD, Mihai Fifor, a afirmat, miercuri seară, că se va face o analiză privind pensiile care depăşesc 10.000 de lei, dar că cei din guvern nu vor să se inflameze oamenii, până când nu se va ieși cu ”o chestiune”.

Fifor susține că ”nimeni nu se va atinge de pensiile de serviciu, pensiile militare”, iar eventualele modificări asupra pensiilor nu au legătură cu impactul financiar pe care plata acestor pensii îl are asupra bugetului, ci că este ”o chestiune de dreptate”.

Taxa de solidaritate ar urma să se aplice nu doar pensiilor speciale, ci tuturor pensiilor care depășesc 10 mii de lei, susține DIGI24. Fie de sine stătătoare, fie cumulate, bazate pe contributivitate sau nu. Practic, tot ce depășește 10 mii de lei va fi impozitat de către stat, astfel încât măsura să nu fie declarată neconstituțională. Potrivit analiștilor, impactul va fi unul nesemnificativ, de nici 10% din bugetul total de pensii speciale.

Nici nu au apucat barem să-și piardă doar o infimă parte din privilegiile financiare halucinante pe care le au la dispoziție de atâta amar de vreme, de pe când Gabi Oprea își închipuia că va fi lăsat să împărățească el ”sistemul”, că judecătorii și procurorii au început să urle ca din gură de șarpe să nu li se impoziteze pensiile speciale! Deci nu să nu li se taie, dar nici măcar să nu li se impoziteze ”specialele”, constată NAȚIONAL.

E uimitoare rapiditatea cu care CSM a reacţionat vehement la o boare de zvon lansată de ministrul Finanţelor, care a vorbit, destul de vag, de supraimpozitarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei. În opinia membrilor CSM, scăderea pensiilor magistraţilor ar fi un atentat la independenţa acestora. Principial, poate că au dreptate, dar aici mai importante sunt resorturile, susține ADEVĂRUL. Atribuirea de pensii speciale magistraţilor, care să fie cât mai apropiate de veniturile nete pe care le aveau cât erau în activitate, este un lucru acceptat în toate ţările civilizate.

În România, pensia unui magistrat este calculată ca o cotă parte (85%) din venitul brut pe care îl avea cât era activ. Numai că, anul trecut, în România s-a petrecut o anomalie pe care n-o mai întâlnim în ţările civilizate: noţiunea de venit brut a fost rebotezată peste noapte, prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Scriptic, noile venituri brute au devenit astfel semnificativ mai mari decât cele vechi, chiar dacă veniturile nete au rămas cam aceleaşi.