Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

S-a vorbit și s-a scris foarte mult, mai ales în primii ani de după Decembrie *89, despre ,,literatura de sertar’’. Adică despre acele scrieri-beletristice, filosofice sau politice- ale căror idei nu se aliniau doctrinei partidului unic și care,în cazul în care ar fi circulat la lumina zilei, puteau reprezenta adevărate dinamite pentru regim. Iar, pentru a defini cât mai sugestiv fenomenul, a fost lansat și un generic și anume ,,literatura de sertar’’. Scrieri care nu puteau vedea lumina tiparului la editurile de stat așa încât, în lipsa unor edituri particulare, textele subversive circulau în varianta dactilografiată sau chiar în manuscris. Variantă dactilografiată care, la rândul ei, era tot mai greu să fie realizată de vreme ce mașinile de scris trebuiau înregistrate la ,,organe’’.

Integral pe Jurnalul Național