Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Vestigiile multimilenare ale mărețului Bizanț își dorm somnul glorios pe malul Bosforului turcit. Dar foarte puțini dintre noi ştiu că, măreața cetate a avut și pe meleagurile noastre, o ,,soră” mai mică, aflată pe malul Dunării. Iar locul unde se află vestigiile acesteia cetăți ciudate poartă un nume și mai ciudat: ,,Păcuiul lui Soare”. Adevărul este că, dacă ținem cont de soluțiile constructive adoptate de cei care au construit, cândva, această cetate, am putea-o considera și ca o ,,copie” a sclipitoarei Veneții. Acum, în zilele noastre, cei care o cunosc cel mai bine sunt arheologii, care au redescoperit-o cândva, pe la mijlocul sec. XX. Și, cu toate că nu se află la mare distanță de București, doar cei pasionați de drumeții care au aflat de ea, ajung până acolo. Dar odată făcut, efortul le este pe deplin răsplătit.

De obicei, atunci când ne gândim la o cetate, ne-o închipuim înălțată trufaș pe vârful unui munte, ori măcar a unui deal mai răsărit, amplasată acolo unde au decis rigorile artei militare. Dar această imagine, adevărată în majoritatea cazurilor, nu este valabilă și în acest caz: relicvele străvechi ale acestei cetăți zac ascunse în vegetație, pe un mic promontoriu dunărean, aflat la circa 12 kilometri distanță de Călărași, pe teritoriul localității Ostrov. Și poate că, deloc întâmplător, foarte aproape de Sfânta Mănăstire Dervent.

Cei care se aventurează până acolo îi mai spun și „Cetatea scufundată”. Iar acest nume este pe deplin justificat, căci o mare parte a relicvelor ei multi­-seculare sunt acoperite, de obicei, de apele Dunării, care le scot la iveală doar în anii deosebit de secetoși. Dar, chiar și așa, partea aflată mereu pe uscat este deosebit de impozantă: ziduri masive construite din blocuri mari de calcar atent cioplite și fasonate, ori fundații și pereți din piatră care, pe vremuri, au aparținut unor construcții civile sau militare. Iar cu puțin noroc, printre ele mai pot fi găsite vreo unealtă din fier care abia dacă mai poate fi recunoscută sub stratul gros de rugină, ori vreun bănuț bizantin din bronz. Uneori, din peretele vreunuia dintre șanțurile săpate de arheologi, ies la iveală și câteva boabe de grâu fragile și înnegrite de vreme. Toate la un loc și fiecare în parte, depun mărturie despre măreția de altă dată a vechii cetății. În schimb, porțiunile aflate de obicei sub fața apei reprezintă vestigiile unor amenajări portuare deosebit de complexe, similare celor aflate în alte cetăți antice. Cetăți care, pentru că au fost mai intens popularizate, se bucură de o celebritate cu mult mai mare.

Integral pe Cotidianul



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.