Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Pentru cei care analizează problematica de securitate în Regiunea Extinsă a Mării Negre, actuala agresiune a Rusiei în Marea Azov avea un caracter previzibil. De altfel, dilema nu s-a centrat pe posibilitatea întreruperii navigației în strâmtoarea Kerci, situată între Rusia și Crimeea, ci anume, când urma să se petreacă acest „buffer”?

Criza navală din Strâmtoarea Kerci expune statutul juridic ambiguu al Crimeii: de jure în Ucraina, de facto în Rusia. Dacă părțile nu vor avea capacitatea de a agrea soluții tranzitorii, Marea Neagră poate fi afectată de evoluții militare mai intense. Totodată, acțiunile Rusiei sunt parte a unei strategii mai ample de a obține controlul în Marea Azov și de a bloca traficul maritim ucrainean prin Strâmtoarea Kerci.

Degetul lui Putin în Marea Azov

Înainte de incidentul navelor de război rusești și ucrainene, încă din luna februarie a.c., mass-media ucraineană raporta o intensificare a inspecțiilor rusești asupra navelor civile de marfă, (indiferent de originea lor) care navigau către cele mai mari porturi ucrainene Mariupol și Berdeansk – ambele, importante facilități de export pentru oțel și cereale.

Sute de nave au fost reținute de autoritățile ruse, unele până la o săptămână, fără niciun motiv aparent. Îngreunarea transportului maritim în Mariupol a sugerat identificarea unor rute alternative feroviare către porturile ucrainene din Odesa și Iujne, însă la costuri mult mai ridicate.

Integral pe Hotnews



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.