Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Comisarul european provenit din PSD Corina Creţu a declarat, luni, la Bruxelles, vizibil iritată, că nu mai acceptă insulte din partea Guvernului român faţă de munca pe care o face, subliniind că la Comisia Europeană se fac ”eforturi supraomeneşti” pentru a evita dezangajările de fonduri pentru România, însă fără proiecte nu se poate finanţa.

Crețu susține că a avertizat de nenumărate ori autorităţile de la Bucureşti că România pierde bani din lipsa proiectelor, însă a fost apostrofată că spune lucrurilor pe nume CURENTUL. „Vreau să anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac”, a declarat luni comisarul eurpean pentru dezvolare regională Corina Creţu.

Comisarul european spune că a făcut în cazul României eforturi extraordinare, în sensul că a fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, anunță COTIDIANUL. „Practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi”, a spus Corina Creţu, care a subliniat că s-a ajuns astfel la o rată de absorbţie de peste 90%. Ea a subliniat lipsa proiectelor „mature” de infrastructură. „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte“, a spus Corina Creţu.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că este convins de sinceritatea şi de buna intenţie a Corinei Creţu, iar ceea ce spune comisarul european are „mai mult decât un sâmbure de adevăr”. Liderul ALDE a precizat că nu este în măsură să spună ce trebuie făcut la Ministerul Transporturilor, dar „ceva-ceva or trebui să facă şi ei”, anunță ADEVĂRUL.

„Sunt convins că este animată de foarte bune intenţii. Cred că ce spune are mai mult decât un sâmbure de adevăr, pentru că şi Corina Creţu, Comisia Europeană, are fondurile care sunt alocate pentru acest exerciţiu financiar, dar într-adevăr proiectele trebuie să fie pregătite. Nu se pot da bani - vă dăm bani şi faceţi ce vreţi cu ei”, a declarat Tăriceanu.

Și FMI trage semnalul de alarmă referitor la economia României, anunță CAPITAL. Cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de Fondul Monetar Internațional (FMI) vine cu vești proaste pentru România și trage un semnal serios de alarmă, pe care Guvernul trebuie să-l ia serios în calcul. Experții au revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei țării noastre, nu doar în acest an, ci şi anul viitor. Motivul în reprezintă moderarea stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017.

În luna aprilie FMI considera că, în 2018 România va înregistra cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,1%. Acum, însă instituţia financiară a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară.

Amenințări pentru România vin și de la Uniunea Europeană, constată EVENIMENTUL ZILEI. Guvernele din statele ex-comuniste se vor confrunta cu o presiune bugetară din ce în ce mai mare din partea Bruxelles-ului, dacă nu respectă normele privind independenţa Justiţiei, a declarat luni comisarul slovac Maros Sefcovic care şi-a anunţat candidatura la preşedinţia Comisiei Europene. Acesta a anunțat că statele care beneficiază de fonduri din partea Uniunii Europene ar trebui să se aştepte ca ţările mai bogate să impună condiţii mai riguroase care leagă finanţarea de respectarea standardelor UE.

Având în vedere propunerile Comisiei de a întări legăturile dintre finanţare şi normele democratice în următorul buget al UE, Sefcovic a declarat despre „contribuabili“ - în principal cele mai bogate state din vestul UE - că şi-au exprimat clar pretenţia de controale mai strânse.

Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans i-a transmis, în data de 4 octombrie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale, precizând că aşteaptă un răspuns până la începutul lunii noiembrie, au declarat surse politice citate de GÂNDUL. Scrisoarea a fost trimisă premierului chiar a doua zi după ce aceasta a vorbit în Parlamentul European.

Scrisoarea are 18 întrebări, care fac referire la modul în care sunt schimbate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi este reacţia prim-vicepreşedintelui CE, căruia premierul Dăncilă îi ceruse, punctual, să arate care sunt îngrijorările sale cu privire la legile din domeniul penal.


Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.