Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Chirurgia estetică a apărut după Primul Război Mondial ca o necesitate. Mulţi soldaţi au rămas mutilaţi în urma luptelor de pe front şi a fost momentul în care medicul Harold Gillies a încercat să reconstruiască feţele distruse ale acestora. Gillies a rămas cunoscut drept părintele chirugiei plastice moderne. În 2018, chirurgia estetică nu mai este neapărat o necesitate, ci și un moft sau o obsesie. Femeile vor să-şi corecteze înfăţişarea cu ajutorul bisturiului şi multe dintre ele nu se mai pot opri.

Ne uităm zilnic în oglindă şi ne găsim "greşeli” de fiecare dată. Puţini sunt cei care se simt bine în pielea lor. Pentru unii, aspectul fizic este atât de important încât se transformă într-o obsesie. Psihologii spun că interesul excesiv pentru aspectul fizic duce la „tulburări dismorfice” sau la “sindromul urâţeniei”. Un astfel de sindrom poate să apară şi când o persoană este preocupată de un defect minor sau chiar inexistent. Chiar dacă defectul minor este corectat, persoana în cauză va dezvolta o obsesie pentru altă zonă a corpului. Îţi măreşti buzele, apoi vrei să repari nasul, apoi vrei să scapi de riduri şi aşa se formează un lanţ din care nu scapi niciodată fără ajutorul specialiştilor. De multe ori, aspectul în sine nu este problema principală.

Integral pe Jurnalul Național



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.