Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Banca Națională a României mai face un pas către limitarea creditării pentru persoanele fizice, măsură intrată în analiza specialiștilor încă de acum aproape un an, când piața bancară a început să se supraîncălzească.

Un proiect de regulament al BNR propune ca gradul maxim de îndatorare, adică raportul dintre veniturile clienților și rata lunară a creditului ce urmează să fie luat, să fie plafonat, pe un model aplicat înainte de 2007. CAPITAL susține că aceasta înseamnă că o bună parte a românilor care astăzi se califică pentru a lua un împrumut, vor rămâne pe dinafară, după adoptarea regulamentului.

România a raportat în primele patru luni din 2018 un deficit comercial de 3.727,1 milioane de euro, mai mare cu 379,3 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similar a anului trecut, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), pe fondul unei creșteri mai mari a importurilor în raport cu exporturile. Analizând datele de mai sus, COTIDIANUL  concluzionează că venitul disponibil al populaţiei, rezultat din politica fiscală a guvernului, de majorare a salariilor și pensiilor și de scădere a unor taxe și impozite, se duce în importuri într-o bună măsură.

 După marea Revoluție fiscal a Guvernului PSD, salariul mediu net a crescut în aprilie, faţă de luna precedentă, cu 9 lei, până la valoarea de 2.713 lei, în timp ce câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.512 lei, mai mare cu 0,5% raportat la intervalul de referinţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică, anunță ROMÂNIA LIBERĂ. Conform statisticii, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în: activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - valoare de 6.437 lei, iar cele mai mici în domeniul hoteluri şi restaurante (1.563 lei).

Board-ul Fondului Monetar Internaţional a analizat ultimul raport privind evoluţiile din România şi avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că inflația și deficitele cresc, absorbţia fondurilor europene este slabă, investiţiile au rămas în urmă, iar economia se supraîncălzeşte.

Inflaţia - media generală a scumpirilor - „se reia cu rapiditate”, decalajele dintre venituri şi cheltuieli (deficitul bugetar) şi dintre încasările şi plăţile balanţei externe (deficitul de cont curent) se adâncesc, investiţiile au rămas în urma consumului, iar absorbţia de fonduri europene este slabă, astfel că „sunt semne de supraîncălzire a economiei”. GÂNDUL precizează că acestea sunt, pe scurt, principalele avertismente ale FMI, cu precizarea că „lipsa unor progrese susţinute în ceea ce priveşte reformele structurale ar constrânge creşterea economică potenţială pe termen mediu”.

Celebrul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, copilul de suflet al lui Liviu Dragnea, ne aruncă într-o dilemă, aparent fără ieșire și fără răspuns, afirmă CURENTUL. Acest proiect asumat prin chiar programul de guvernare PSD-ALDE a radicalizat și împărțit clasa politică în două mari tabere – pro și contra. Politic, prin forța votului, a câștigat tabăra pro. Miercuri, proiectul de lege privind înființarea Fondului a întrunit 174 de voturi pentru și 98 împotrivă.

Creșterea cu peste 10 miliarde euro, în ultimii doi ani, a cheltuielilor bugetare cu salariile personalului din sectorul public și a pensiilor, evident, pune o presiune extraordinară pe Guvern în a găsi soluții de atenuare a deficitelor. Cu un deficit bugetar de 24 miliarde lei anul trecut și 6 miliarde lei pe primele patru luni ale anului curent, un deficit record de balanță comercială de 12,5 miliarde euro și un deficit structural de peste 3%, pentru care, recent, am fost urecheați de Comisia Europeană, Guvernul trebuie să ia cât mai repede măsuri de ordin fiscal sau bugetar pentru a acoperi aceste găuri.

Avocatul și parlamentarul Remus Borza se alătură corului de voci care contestă utilitatea înființării Fondului Suveran de Investiții (FSDI) și bunele intenții ale celor care au insistat pentru construirea sa în actuala formă. Potrivit omului care, amintește CAPITAL, a curățat Hidroelectrica de "băieții deștepți" transformând-o într-o companie profitabilă, FSDI nu numai că nu va fi operațional, dar va fi și pradă ușoară pentru diverși " rechini" care vor să controleze cele mai valoroase companii unde statul este încă acționar.

Primarii sunt socotiţi principalii artizani ai prosperităţii comunităţilor locale, însă noile reglementări privind drepturile financiare ale acestora riscă să-i transforme într-o povară care apasă greu asupra contribuabililor care trebuie să le plătească nu doar salariile, pe care au dreptul nemaiauzit de a şi le fixa singuri, cât şi pensiile speciale care au fost introduse în Codul Administrativ. Practic, explică JURNALUL NAȚIONAL, edili din sate sărace şi prăfuite care au astăzi salarii disproporţionat de mari în raport cu veniturile primăriei se vor transforma în pensionari de lux.

Una dintre cele mai importante prevederi ale Codului sunt pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene. Modul de calcul al pensiei speciale pentru aleșii locali este similar celui pentru pensiile speciale ale parlamentarilor: produsul numărului lunilor de mandat cu 0,4% din indemnizația brută lunară aflată în plată, precizează G4MEDIA.

Pensia specială se acordă cu condiția ca persoana respectivă să fi avut minimum un mandat întreg de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consiliu Județean, iar în calcul se iau maximum trei mandate.De asemenea, pensia specială se cumulează cu orice alt tip de venit, inclusiv pensia normală, și se plătește din bugetul ministerului responsabil cu administrația publică.

ANTENA3 susține că aproape 2.000 de euro va câştiga un edil la bătrâneţe, după noul calcul al pensiilor speciale. Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992 vor primi pensii speciale în limita a trei mandate. Cum în ultimul an, aleşii locali şi-au majorat substanţial salariile, noile pensii speciale vor ajunge la câteva mii de lei, în unele cazuri. Aşa se întâmplă şi cu primarul din Alba Iulia care va încasa peste 8.000 de lei pe lună, după terminarea mandatului.



Comentarii

nae, consilier local PSD de 16 ani! Vreau sa fut in cur poporul roman. De'aia m-am inscris in PSD!

13 iunie 2018 11:57

alupigus, fiu de parlamentar PSD Soros este de vina pentru ca nu se construiesc autostrazi in Romania. Tot el este de vina ca nu s-au eliminat impozitele pentru salariile sub 2000 de ron asa cum s-a promis in campanie.

13 iunie 2018 11:52

v Slobozul teleormanean este cel mai hranitor. Cand vine vorba de fecale, cacatl bolshevic e cel mai satios.

12 iunie 2018 12:05

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.