Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, „Weekend Adevărul“ vă va prezenta, săptămânal, portretele oamenilor care au dus la înfăptuirea României Mari: de unde au venit, ce au făcut şi încotro s-au îndreptat, ce le datorăm şi ce avem de învăţat de la ei. Ei sunt generaţia Unirii, la care ne întoarcem măcar în momentele aniversare.

În primăvara lui 1918, soarta României stătea în pixul câtorva personaje care se perindau ţanţoş prin Bucureştiul ocupat, cu zâmbete şi priviri tăioase, dar cu o amabilitate subită, însemn al victoriei – scene urâcioase pentru orice român cumsecade. Se semna, aşadar, tratatul de pace de la Bucureşti, un act forţat de prăbuşirea Frontului de Est, după ieşirea Rusiei din război. Era cea mai rea dintre vremuri şi, totuşi, pe nesimţite, începea cea mai bună dintre vremuri.

Însărcinat cu negocierile, din partea României, era conservatorul Alexandru Marghiloman, unul dintre puţinele personaje din politica românească care era agreat de Puterile Centrale – pentru că era germanofil. În fapt, acesta a fost păcatul său istoric, că n-a împărtăşit opinia majorităţii şi, ca urmare, a fost nevoit să facă gestul pe care nimeni nu voia să-l facă.

Integral pe Adevărul



Comentarii

Ardeleanu Ar fi de felicitat o initiativa de a se distribui odata cu anumite ziare si CD-uri cu istoria Marei Uniri.

17 martie 2018 16:39

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.