Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

E timpul să încep să povestesc. Pînă nu uit... Am întîlnit tot soiul de oameni, am trăit tot soiul de întîmplări, am auzit tot soiul de poveşti. Poate că vor avea un oarecare rost documentar, dacă le pun pe hîrtie.


Iată, de pildă, o poveste pe care mi-a spus-o, demult, profesorul meu Dan Grigorescu, discipol, ca şi Ion Frunzetti, ca şi Edgar Papu, al lui Tudor Vianu (şi, cred, asistent al lui pentru un timp). E vorba de un examen de literatură universală, cu Tudor Vianu ca examinator şi un activist de partid drept candidat. Candidatul nu mai era chiar tînăr, dar avea nevoie de o diplomă universitară, ca să-şi poată consolida locul de muncă şi „dosarul sănătos“ la o gazetă de propagandă a vremii, unde era un fel de şef. Profesorul, bine crescut şi neînvăţat cu asemenea situaţii, era puţin stingherit să ia la întrebări un tovarăş cam tomnatic, dar astea erau vremurile. Lucrurile s-au desfăşurat astfel:

– Tovarăşe profesor, trebuie să vă spun, cinstit, că nu prea m-am pregătit.

Vianu (jenat şi încurajator): Ei, nu exageraţi. Sînt sigur că, la vîrsta dvs., aveţi suficiente cunoştinţe.

– Nu, nu, chiar nu m-am pregătit deloc...

– Pot înţelege că nu vă simţiţi astăzi în formă. Nu-i nimic. Veniţi la sesiunea din toamnă.

Integral pe Adevărul



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.