Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Deși a fost la un pas să rateze „revoluția fiscală”, Liviu Dragnea a reușit să iasă pe plus. Pe scurt, deși modificările fiscale vor urca multă lume în capul liderului PSD, Dragnea a bifat o realizare mult mai importantă: i-a adus pe primari la mâna lui. Iar cum numărul voturilor adunate depinde direct de prestația primarilor, asta înseamnă că Dragnea și-a asigurat deja un avantaj imens la viitoarele alegeri.

Primăriile vor ieşi în pierdere după aplicarea „revoluției fiscale“, respectiv a reducerii impozitului, anunță ADEVĂRUL. Pe scurt, toate firmele sau companiile de stat plătesc impozit pe salariu (16%), bir care ajunge în găleata comună cu fonduri publice. Pe lângă salarii, mai sunt impozitate dividendele, chiriile sau alte activităţi din drepturi de autor. În acest moment, din tot acest impozit care ajunge în buzunarul statului, fiecare primărie primeşte o cotă-parte: 41,75%. Practic, se aplică principiul următor: un procent din banii colectaţi de stat dintr-o localitate se întoarce către localitatea respectivă pentru dezvoltare. De fapt, banii proveniţi din impozitul pe venit reprezentau cam o treime din bugetul total pe care primăriile îl alocau investiţiilor publice.

Iar diminuarea acestor bugete, dacă va fi micşorat impozitul pe venit la 10%, a născut critici dure ale primarilor din toată ţara, indiferent de culoarea politică. ROMÂNIA LIBERĂ amintește că primarii au primit asigurări că vor fi măsuri “de compensare”, în sensul că procentul din impozitul pe venitul salarial vărsat comunităţilor locale va creşte, dar nu este nimic sigur. Guvernul trebuie să identifice surse din finanțare pentru compensații. Dacă o va face, va trebui să ia bani din altă parte și va provoca o altă gaură la buget.

Însă, susține NAȚIONAL, primarii au omis că vor trebui să meargă cu căciula în mână la factorul politic – Liviu Dragnea în acest caz, singura persoană care se poate duce la premier pentru a-i cere imperativ miluirea, din fondurile Guvernului, a unei primării. Ceea ce, logic, înseamnă că primarii au pierdut toată bruma de independență câștigată în ultimii ani și au fost readuși în jugul politic și asta de un Liviu Dragnea de-a dreptul machiavelic, care a jucat la cacialma și a câștigat chiar mai mult decât putea spera la un moment dat.

În plus, în România există 5.225.000 de pensionari, toți cu drept de vot, având o pensie medie lunară de asigurări sociale de stat de 982 lei. Cu un efort bugetar lunar de peste 100.000.000 de Euro, tuturor acestor pensionari li se vor majora pensiile de la 1 iulie 2018 cu 10%. Medicii, asistenții și profesorii nu ar fi fost mulțumiți cu o creștere de 10%, sunt mai puțini decât pensionarii și nu votează majoritar cu PSD ca pensionarii. Salariații din mediu privat, de asemenea. Deci, constată CURENTUL, n-au gândit rău din punct de vedere electoral PSD-iștii: împărțim banii (cam 100 de lei de căciulă) celor de la care avem cea mai mare șansă să primim votul.

O veste mai puțin bună vine pentru viitorii pensionari, anunță GÂNDUL. După ce au experimentat în trei etape îngheţarea contribuţiei la Pilonul II, românii se confruntă acum cu scăderea acesteia şi, implicit, cu reducerea semnificativă a economiilor lor pentru pensie. Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România atrage atenţia că reducerea în premieră a contribuţiei de la procentul actual de 5,1% la 3,75% (în locul majorării la 6%, conform legii), afectează viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii private.

Astfel, decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puţin 20% pentru viitorii pensionari şi potenţial mai scăzut de finanţare a afacerilor româneşti prin intermediul pieţei de capital. La sfârşitul lunii septembrie 2017 existau în România 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii private Pilon II.

Tot o veste proastă vine și pentru românii cu credite. JURNALUL NAȚIONAL anunță că harababura fiscală a lovit şi în moneda naţională care s-a prăbuşit până la nivelul din august 2012. Banca Naţională a stabilit ieri un curs de 4,6198 lei, cu 2,30 de bani (0,5%) mai mult în comparaţie cu valoarea de marţi. Practic, cursul valutar a atins pragul istoric din săptămâna de dinaintea referendumului de demitere a președintelui Băsescu din 2012. La casele de schimb valutar ale băncilor un leu se cumpăra cu sume cuprinse între 4,67 şi 4,7 lei spre disperarea românilor care au împrumuturi în euro sau care stau în chirie.

Una peste alta, Dragnea și Tudose se prăbușesc în preferințele românilor. Potrivit unui sondaj  realizat  de IMAS, citat de COTIDIANUL și dat publicității miercuri, Liviu Dragnea, Mihai Tudose au scăzut în ceea ce privește încrederea românilor. Președintele PSD, Liviu Dragnea a pierdut, într-o singură lună, de când se tot discută despre marea „revoluție fiscală“aproape patru procente. De la 18.7% în septembrie la 15% în octombrie. Mult mai bine decât Dragnea stă președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cel cotat în octombrie la 23%.

Premierul Mihai Tudose a scăzut și el în ceea ce privește încrederea românilor. Și-a început mandatul cu o cotă de încredere de 24.7 % în luna iulie și a pierdut constant până în octombrie când a ajuns la doar 18%, adică undeva la jumătatea cotei de încredere cu care a plecat de la Guvern, cu spectacol și „martiraj” predecesorul său, Sorin Grindeanu.