Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Strategia PSD-ului de a majora salariile bugetarilor începe să-și arate primele efecte. Nimeni nu știe ce va urma după, dar un lucru este clar. Schimbările sunt rapide, presiunile asupra firmelor private sunt și ele puternice, dacă nu chiar violente. În contextul în care România a intrat într-o criză de forță de muncă, ne putem aștepta la orice.

La deschiderea granițelor pentru o forță de muncă mai ieftină, la scăderea exporturilor, la o creștere a prețurilor, la prăbușirea întreprinderilor mici și mijlocii care nu pot face față competiției salariale etc. Nimeni știe și nu are o proiecție a consecințelor. Seamănă cu un soi de măsură economică încropită, din registrul de gîndire a lui Darius Vâlcov și Liviu Dragnea.

Cel puțin o consecință este limpede, constată COTIDIANUL. Începe să fie de-a dreptul ispititor să lucrezi la stat, să ajungi, cumva, la un salariu de bugetar. Se mărește distanța dintre funcționarul public și angajatul din economia privată. Ce rezultă? O armată devotată partidului care s-a aflat la baza acestei inițiative nebune. Cu primării conduse de oameni așezați pe salarii între 4.000 și 15.000 de lei, PSD-ul ajunge la o forță birocratică interesată de menținerea unei puteri politice. Vom avea campanii electorale pentru alegeri locale la care toată funcționărimea din primării va lupta pentru victoria PSD-ului. În plus, România se va împrumuta la greu, iar taxele pe muncă și pe proprietăți vor crește vertiginos.

Deja statul român se afundă tot mai mult în datorii. Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute în acest an 74 de miliarde de lei, din care 50 de miliarde de lei sunt necesari numai pentru rostogolirea datoriilor ajunse la scadenţă. Adică pentru a achita ratele, dobânzile şi comisioanele aferente împrumuturilor interne şi externe pe care statul le-a făcut până acum. Nota de plată pentru dezmăţul public pe banii altora este împovărătoare. Din cele 50 de miliarde de lei, 10,4 miliarde de lei sunt numai dobânzi şi comisioane. Adică, susține ANTENA3, statul aruncă în fiecare zi peste 28,7 milioane de lei, circa 6,4 milioane de euro, numai pe dobânzile aferente datoriei.

Cu aceşti bani am fi putut face în fiecare zi câte un kilometru de autostradă. Și a început numărătoarea inversă pentru finalizarea celor 90 km de autostradă promişi de Guvern la începutul acestui an. Dar, anunță CAPITAL, în primele şase luni, s-au inaugurat numai 15 kilometri, adică nici măcar 17% din plan. Rămâne de văzut cât se va mai putea face în următoarele patru luni.

România (11,5%) şi Estonia (14,5%) au înregistrat cele mai mari creşteri ale producţiei industriale din Uniunea Europeană (UE) în iunie 2017 comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, potrivit unui raport Eurostat publicat luni, citat de GÂNDUL. Avansul record al economiei de 5,7% din primul semestru al acestui an, cel mai mare din Uniunea Europeană, nu se regăseşte însă și într-o scădere a datoriei publice.

Din contră, aceasta este în creştere. Ea s-a majorat de la 315,9337 miliarde de lei, la finele anului 2016, la 352,4852 miliarde de lei la finele lunii mai 2017, arată ultimele date postate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Creşterea este de peste 36,5 miliarde de lei, a calculat JURNALUL NAȚIONAL. Majorarea datoriei publice atrage după sine dobânzi şi comisioane tot mai mari. În acest an, serviciul datoriei publice se ridică la 49,6783 miliarde de lei, din care rambursarea împrumuturilor reprezintă 39,2719 miliarde de lei, iar dobânzile şi comisioanele se ridică la 10,4064 miliarde de lei.

Datoria publică a României raportată la PIB este sub 40%, dar nu este mică, aşa cum pare la o primă analiză. Dacă o raportăm la dimensiunea sectorului bancar din România şi la vulnerabilitatea leului faţă de euro şi dolar, este destul de mare. Problema este că statul român nu se mai poate împrumuta la infinit de la bănci, având în vedere că sistemul bancar local deţine 19% din datorie sub formă de obligaţiuni şi titluri de stat. Suma reprezintă 71% din toate împrumuturile acordate de bănci în România. În plus, o devalorizare a monedei naţionale cu 30% faţă de moneda unică europeană ne-ar creşte datoria cu 50 de miliarde de lei şi ne-ar pune într-o situaţie foarte grea.

Pe CHESTIONARUL ZIARE.RO vă invităm să vă spuneți opinia: Ce consecință credeți că va avea creșterea salariilor bugetarilor în mediul privat?


Comentarii

iulian Ca de obicei, in mintea unora, tot salariile si pensiile sunt obstacolul. Un obstacol atat de mare, incat tindeau sa devina aproape de nesesizat. Nu cele speciale, bun inteles. In schimb cauzele reale se fac toti ca nu le observa. N-ar strica cel putin un dram de onestitate. Oricum, mai devreme sau mai tarziu, mai repede sau mai incet, toate vor iesi la suprafata. Garantat. E in legea firii.

16 august 2017 12:11

nae PESEDISTI , OPRITI PE PARANOICUL DE DRAGNEA SI SLUGILE UMILE CARE0I CANTA-N STRUNA , ACUM , CAND INCA NU E PREA TARZIU !!! IN CE NE-AU BAGAT IMBECILII!!!

16 august 2017 9:44

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.