Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

În satul meu de pe valea Crișului Alb, ca și în celelalte sate, de altfel, târgurile se țineau întotdeauna toamna și la ele era prezentă toată suflarea localității. Mirosea frumos și trist a frunză uscată și amară de nuc, în aer plutea iminenta plecare a păsărilor, iar pentru noi, copiii, începea școala.

Târgul se ținea lângă podul care despărțea satul nostru de cel vecin. Cel care deschide celebrul dicționar de simboluri al lui Jean Chevalier și Alain Gheerbrant poate afla că târgul este un loc al păcii. Autorii dicționarului merg însă mai departe: pentru ei, târgul este „imaginea unei stări spirituale sau a unei trepte din ierarhia inițiatică“. Gândindu-mă la podul ce marca târgul copilăriei mele, eu trăiesc cu convingerea că târgul înseamnă o experiență pentru fiecare dintre noi, în măsura în care el implică sensurile simbolice ale schimbării și ale trecerii: a vinde sau a cumpăra schimbă oricum condiția individului, care, dând sau primind, trece simbolic în altă condiție. Poate că tocmai de aceea, deloc întâmplător, oamenii se duceau întotdeauna la târg îmbrăcați frumos în haine de sărbătoare.

Integral pe Cotidianul



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.