Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Privind în trecut, încă refuz să cred că un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adică, un proiect care ar fi trebuit să aibă în primul rând, dacă nu chiar în exclusivitate, un fundament economic, a fost creat, de fapt, în pofida mozaicului economic care îl compunea.

Știm acum că criteriile de la Maastricht, care ar fi trebuit să filtreze economic țările care intrau în zona euro, nu au fost nici pe departe relevante pentru a prezice cum vor performa țările respective în zona monedei unice. Ștachetele stabilite de aceste criterii au fost de fapt joase și, chiar și așa, au fost țări care au trecut pe sub ele prin artificii de raportare.

Ca de obicei, slăbiciunile sistemului nu au apărut în perioadele de prosperitate, ci în perioadele de criză. De abia atunci a fost adus în lumina reflectoarelor faptul că țările din zona euro, cu toate că făcuseră parte dintr-o zonă monetară comună, avuseseră de fapt evoluții divergente. Și aici nu vorbim despre suspectul de serviciu Grecia, sau despre flancul nordic al UE față de flancul sudic. Vorbim despre principalii doi membri ai UE, Franța și Germania, ale căror economii în interiorul zonei euro au avut evoluții diferite.

Integral pe Republica



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.