Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Creşterea semnificativă a salariului minim din ultima perioadă şi planurile pe care le are Guvernul Dragnea- Grindeanu privind noi majorări salariale îngrijorează tot mai mult, pentru că aceste măriri nu au niciun fundament în productivitate.

Salariul minim a crescut de trei ori în ultimii doi ani, ajungând la o valoare de 1.450 de lei în prezent, iar Guvernul pregăteşte noi majorări. Economiştii consultați de ADEVĂRUL sunt însă de părere că aceste măriri, făcute forţat, doar din pix, creează dificultăţi şi riscuri pentru economie în general. În anul 2015, salariul minim a depăşit pragul de 1000 de lei, crescând, începând cu 1 iulie, de la 975 la 1.050 lei. Aceasta a reprezentat o mărire de numai 7,6%, însă anul următor, în 2016, salariul a fost mărit din nou, de la 1 mai, cu 19%, până la 1.250 lei. O nouă creştere a fost înregistrată şi în acest an, când Guvernul a mărit salariul minim la 1.450 lei, începând cu 1 februarie, iar creşterile nu se opresc aici.

Potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în primul trimestru al anului 2016, salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare. De asemenea, în perioada 2010 – 2015 productivitatea muncii a crescut cu numai 23%.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat miercuri citat de GÂNDUL, că și salariile angajaţilor din Ministerul de Interne vor creşte „spectaculos”, pentru unele categorii acestea urmând să fie mai mult decât duble. „Am avut o discuţie cu doamna ministru Vasilescu şi pentru cei care au cele mai mici salarii din Ministerul de Interne creşterile vor fi spectaculoase. Mai mult decât dublu pentru unele categorii, pentru că este firesc, diferenţele sunt foarte mari în interiorul ministerului şi cred că cei care lucrează în stradă în mod efectiv şi care se expun, care au, practic, cele mai periculoase slujbe, ca în orice ţară, trebuie să fie mai bine plătiţi decât acum”, a spus Dragnea, după bilanţul MAI pe 2016.

Totodată, remarcă ANTENA3, el a arătat că este de acord cu majorarea salariilor aleşilor locali. „Sunt de acord cu majorarea salariilor pentru aleşii locali, ei decid cum îşi aranjează bugetele locale. În administraţia locală există altă problemă, şi din câte am înţeles şi Curtea de Conturi are o problemă în sensul ăsta, a primit foarte multe întrebări din partea administraţiei locale şi este foarte greu să răspundă, pentru că sunt decizii ale instanţelor, decizii ale CCR şi au început să apară în cascadă măriri foarte mari ale salariilor din administraţia locală şi deja încep să aibă probleme în ceea ce priveşte asigurarea fondului de salarii din bugetele locale”, a spus Liviu Dragnea.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru a declarat pentru COTIDIANUL că o majorare cu 30% a indemnizaţiei aleşilor locali e foarte mare. „Când discutăm de o creştere de 30%, indiferent de domeniul la care ne referim, e o creştere foarte mare. Ea vine oricum după creşteri anterioare în sectorul bugetar de 15%-20%, operate recent de la 1 februarie, pentru sănătate, educaţie 15%, 20% pentru administraţia publică, după un 2016 cu creşteri foarte mari”, a spus Dumitru la RFI.

Acesta atrage atenţia că „discutăm de cifre foarte mari de creşteri de salarii, în special în sectorul public, care dacă ne uităm la performanţa economică, par decuplate de aceasta, avem o performanţă economică destul de slabă versus creşterile salariale şi mă refer în primul rând la creşterile de productivitate care nu ţin pasul în nici un caz cu aceste creşteri de salarii”.

Întrebat ce impact va avea creşterea salarială medie de 56% în sectorul bugetar din următorii patru ani, anunţată de ministrul Muncii, Ionuţ Dumitru a spus, citat de CAPITAL: „Această creştere de 50 şi ceva la sută probabil că ar însemna un efort bugetar de vreo 30 şi ceva de miliarde de lei în următorii patru ani. Acum să vedem şi cum vor fi etapizate aceste creşteri, dar chiar şi dacă sunt etapizate pe patru ani de zile, când discuţi de o creştere de 50%, este o creştere colosală, o creştere foarte mare pentru orice domeniu, iar efortul bugetar e unul major”.

Avertismentul foarte clar pe care Comisia Europeană l-a dat prin Raportul pe țară pe 2017 cum că România va fi țara din UE cu cel mai mare deficit bugetar din acest an l-a făcut pe ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, să declare că Executivul va respecta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, prevăzută în Tratatul de la Maastricht, iar, dacă deficitul va devia, atunci guvernul este pregătit să reducă cheltuielile, anunță EVENIMENTUL ZILEI.

„Vom lua măsuri de reducere a cheltuielilor, dacă se ivesc derapaje”, a declarat Ştefan chiar la conferința prilejuită de prezentarea Raportului. Potrivit acestuia, Guvernul preferă să reducă cheltuielile, în loc să depăşească deficitul. Oficialul Cabinetului Grindeanu nu a precizat însă ce tip de cheltuieli este pregătit guvernul să reducă. Primul tip de cheltuieli care pot fi tăiate pentru menţinerea deficitului sunt investiţiile. Adică exact motorul de dezvoltare al oricărei economii.


Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.