Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

România riscă deschiderea unei noi proceduri de amendă din partea Uniunii Europene dacă nu va modifica prevederea din Legea privind comercializarea produselor alimentare.

O inițiativă legis­la­tivă care pare foar­te bună în teorie a ajuns să nu fie pusă în practică, ba chiar să aducă prejudicii.

Dorin Cojocaru, unul dintre liderii Romalimenta, amintește că ministrul Achim Irimescu, „când a fost chemat acum un an la Comisia de agricultură, a explicat foarte clar ce înseamnă lanţul scurt, conform regulamentelor europene. Numai că membrii acesteia nu au vrut să ţină cont“. Achim Irimescu - a amintit RL expertul - a mai explicat și la televizor același lucru. ANPC, ­ANSVSA, Consiliul Concurenţei și-au spus punctele de vedere înainte ca legea să se voteze în Parlament, dar nu s-a ţinut cont. „Cine sunt cei răspunzători pentru acest balamuc? Trei deputaţi: Nini Săpunaru, Marin Anton și George Scarlat”, susţine liderul Romalimenta, care reprezintă aici interesele industriei lactatelor.

„Legea aceasta a lui Nini Să­punaru este punerea carului în faţa boilor. Nu este bine gândită, nu așa se promovează industria locală, ci printr-un set de măsuri, cu stimularea producţiei interne pe anumite baze fiscale și cu crearea de facilităţi producătorilor locali. Prin dezvoltarea unor pieţe ale producătorilor români, nu sâmbătă și duminică, pe la Academia Militară, cu trei-patru corturi“, a declarat pentru RL profesorul de economie Mircea Coșea.

Cu Comisia Europeană comunici și negociezi

Trebuiau să știe că așa se va întâmpla susţine și analistul economic Sorin Dinu. „Li s-a spus că așa se va întâmpla, în momentul în care vor introduce asemenea limitări și restricţii pe o piaţă. S-a creat un fel de regim de favoare pentru producătorii români, raportat la ceilalţi producători, într-o uniune al cărei principiu este libera mișcare a forţei de muncă, a capitalurilor și a mărfurilor”, a atras atenţia pentru „România liberă“ Dinu.
Aceste reglementări lovesc și în producătorii români, spune expertul.

„Aceștia ar trebui să investească mai mult, să se preocupe de calitate, inovare, cercetare-dezvoltare și tehnologie. Inclusiv de concentrarea producţiei, creșterea dimen­siunilor pentru mărirea forţei de negociere, integrarea lanţurilor de valoare pe teritoriul României. Toate acestea prin investiţii, productivitate și eficienţă”, a declarat pentru „România liberă“ Sorin Dinu.

„Nu e prima oară când dl Iri­mescu vorbește pe tema aceasta. În fond, el are dreptate. Este o observaţie pe care am făcut-o și eu când se discuta legea. Trebuia în prealabil o discuţie cu forurile europene, pentru a se vedea în ce măsură iniţiativa este conformă directivelor europene”, spune profesorul Mircea Coșea.

Acesta susţine că „dl ministru, ca vechi bruxellez, cunoscător al UE, din perioada discutării legii și până în prezent, trebuia să facă demersuri la Bruxelles pentru discuţii măcar, pentru a explica în ce situaţie se află micii producători agricoli din România și care este situaţia pieţei agroalimentare în general”.

Pe de altă parte, în condiţiile actuale, când UE se află în­tr-o situaţie, dacă nu dificilă, cel puţin sensibilă din punctul de vedere al principiilor pe care le urmărește, o negociere ar fi foarte utilă, afirmă Coșea. „Multe ţări, începând cu Franţa sau Germania, Italia în ultima perioadă, Spania acum câteva luni, au mers în direcţia promovării interesului naţional, prin vechea formulă, «buy American!», apoi «buy Korean!» ș.a.m.d., adică pe orientarea consumatorilor spre mărfurile proprii, în direcţia sprijinirii propriei industrii. Aceste ţări au demonstrat că condiţiile de piaţă globalizate sunt în schimbare, iar atacurile pe care multinaţionalele le au pe aceste pieţe sufocă producţia internă, mai ales micii producători“, a explicat pentru „România liberă“ universitarul.

Concurenţă sau protecţionism?

„Această lege încalcă principiile fondatoare ale UE. Este incompetenţă. O intervenţie asupra pieţei unice europene, care provoacă discriminări. Instaurează o clauză de favorizare a anumitor producători, în loc să te gândești la modalităţi prin care să faci ca produsele românești să fie competitive. Tot Programul FEADR (n.n. - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională) asta susţine: comer­cializare, lanţuri de valoa­re“, explică Sorin Dinu.

Dar profesorul Coșea este de altă părere. El crede că România e „sub influenţa unor măsuri de reducere a fiscalităţii și de creștere a veniturilor, care au condus la creșterea consumului, ce au generat debalansarea contului curent, prin mărirea importurilor. În primul rând ale celor de produse agroalimentare. În condiţiile acestea, România nu este îndreptăţită să-și ia une­le măsuri de prevedere?“, se întreabă retoric universitarul.

Dar Dorin Cojocaru de la Romalimenta are aici un punct de vedere diametral opus, asemănător cu cel al lui Sorin Dinu. „Trebuie să stimulăm producătorul român, dar prin instrumente, prin be­neficii, nu prin obligativităţi. Trebuie să hotărâm: mai vrem sau nu în UE? Nu UE a zis «Veniţi în UE!». Noi am cerut. Ori suntem în UE și respectăm niște norme, principii și o legislaţie, ori, dacă nu, nu, și facem ce vrem noi aici”, spune Cojocaru.
„Nicăieri în Europa nu există standuri separate pentru produse în funcţie de locul unde au fost realizate. Este concurenţă neloială, se creează discriminare. Aceea este o zonă privată. Un spaţiu comercial privat al unui comerciant a fost închiriat unui producător privat“, a explicat pentru RL expertul. Este ca și cum mâine, susţine Cojocaru, ar apărea o lege, care să spună: „Știi, tu ai un apartament, dar ai obligaţia să închiriezi o cameră unui cetăţean român“.

„Ești administrator sau ce ești? E absurd. Asta nu mai este o piaţă liberă”, a spus pentru RL oficialul Romalimenta, explicând că, în viziunea sa, iniţiatorii „s-au băgat peste proprietatea privată și e mult mai grav decât 51% produse româ­nești“, pentru că „s-au încăl­cat niște drepturi constituţionale. De ce oamenii politici intervin asupra mediului de afaceri privat și încalcă proprietatea?“.

Nu e prima oară când dl Irimescu vorbește pe tema asta. Pe fond, are dreptate. Este o observaţie pe care am făcut-o și eu când se discuta legea. Trebuia în prealabil o discuţie cu forurile europene, pentru a vedea în ce măsură iniţiativa este conformă directivelor.“

Trebuie să hotărâm: mai vrem sau nu în UE? Nu UE a zis «veniţi în UE». Voi aţi cerut. Ori suntem în UE și respectăm niște norme, principii și o legislaţie, dacă nu, nu, și facem ce vrem noi aici.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.