Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Astăzi este momentul adevărului pentru zona euro, pieţele mondiale aşteptând de la europeni un plan de ieşire din criză, soluţie întârziată din cauza divergenţelor dintre Franţa şi Germania. Criza euro a arătat că cele două ţări, considerate motorul franco-german, au priorităţi diferite greu de depăşit.

Germania sau Franţa? Care dintre cele două ţări va reuşi să îşi impună punctul de vedere pentru rezolvarea crizei datoriei care ameninţă să contamineze restul lumii? Până nu demult, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel păreau atât de apropiaţi încât au ajuns să fie numiţi „Merkozy" sau „Sarkel". Dar, pe fondul crizei datoriei, problemele monetare au fisurat buna înţelegere a acestui „motor" european, lucru văzut la fiecare summit.

La Bruxelles nu mai este un secret dar duminică, la summit, situaţia a apărut gravă. Nu au fost glume între „Angela" şi „Nicolas", nu au mai fost îmbrăţişări călduroase, nici vorbă de săruturi. Între preşedintele francez şi cancelarul german au fost doar afaceri.De la crearea în urmă cu o jumătate de secol, Uniunea Europeană a putut conta pe motorul franco-german, născut din voinţa celor două ţări, vechi inamici, de a strânge relaţiile pentru construirea păcii. Criza financiară a pus acest motor sub presiune iar relaţia Sarkozy-Merkel se află la cel mai jos nivel, deşi duminica trecută, la summitul de la Bruxelles, cei doi au vrut să dea imaginea unităţii. Numai că, mesajul lor comun s-a rezumat la anunţarea absenţei unei luări de decizie, amânată pentru astăzi, în timp ce pieţele financiare aşteaptă planul de rezolvare a crizei. Or, tensiunile franco-germane sunt percepute ca un semnal negativ.

Divergenţa

Berlinul susţine o linie dură, pragmatică, de rigoare, încercând să evite pentru contribuabilii germani o plată pentru a reumple seifurile statelor aflate în criză, cum este cazul Greciei. Germania este ataşată independenţei Băncii Centrale Europene (BCE) şi doreşte ca ea să nu fie implicată în Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), destinat să susţină ţările aflate în dificultate.

A devenit insolvabilă problema de a şti cine va trebui să suporte pierderile ultime cauzate de un guvern din zona euro. Germania estimează că aceste pierderi trebuie suportate de purtătorii de obligaţiuni emise de guvernul din zona euro, de acţionarii băncilor şi de cetăţenii ţării care au acumulat datorii.

Parisul apără băncile franceze care deţin datoria greacă iar cel mai important este că Nicolas Sarkozy doreşte să-şi păstreze bilanţul în materie de luptă contra crizei în cadrul campaniei prezidenţiale din 2012.

Oricare ar fi dezacordurile dintre ei, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel sunt intrinsec legaţi. Cei mai optimişti arată că relaţia lor a cunoscut deja suişuri şi coborâri în ultimii patru ani. Ales în 2007, Sarkozy a trecut Rinul pentru a merge să lege relaţii de prietenie. Rapid, cei doi au lăsat să se vadă puncte de vedere diferite în ce priveşte euro, BCE, deficitul bugetar. Totul legat de bani. De când s-a declanşat criza datoriei, relaţiile Paris-Berlin s-au înrăutăţit, iar neînţelegerile au devenit atât de grave încât Sarkozy a trebuit să meargă de urgenţă la Frankfurt pentru a o întâlni pe Angela Merkel, miercurea trecută, înaintea summitului de duminică, în timp ce la Paris, soţia sa Carla Bruni-Sarkozy dădea naştere unei fetiţe.

Deşi liderii german şi francez au promis un plan „global" pentru soluţionarea crizei, tensiunile grave dintre ei au blocat un răspuns decisiv de îndiguire a crizei. „Merkozy", motorul franco-german care impunea decizii întregii Europe a agasat în timp destui politicieni pentru care „o situaţie globală nu se poate rezolva de o axă bilaterală". Astăzi, spun analiştii, trebuie să vorbim despre motorul germano-francez, acest parteneriat fiind folosit pentru „a ascunde forţa Germaniei şi slăbiciunea Franţei".

Franţa, fragilizată

Fragilitatea Franţei de astăzi afectează direct criza euro şi aflată într-o slabă postură bugetară, caută să îşi impună soluţiile pentru a evita o propagare a crizei datoriei, după ce în ultimele săptămâni părea că urmează tempo-ul dictat de Germania. Înaintea summitului de duminică de la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn avertiza că „este important ca Germania şi Franţa să coopereze bine şi să progreseze împreună". Un avertisment că motorul franco-german pare să tragă în direcţii diferite. În faţa presiunilor Berlinului, Bruxellesului şi ale pieţelor, Parisul a trebuit să accepte o strategie care nu îi aparţinea. Europenii trebuie să cadă de acord asupra unui plan în trei timpi - restructurarea masivă a datoriei elene, recapitalizarea băncilor continentului pentru a face faţă şi întărirea FESF.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.