Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Folosirea bombelor cu fragmentaţie (bombe cu submuniţie, interzise de dreptul internaţional), în Siria şi în Yemen a fost dezvăluită – fără voie – de televiziunea rusă.

Sâmbătă 18 iunie, cu ocazia vizitei ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, la baza Khmeimim din nord-vestul Siriei, canalul tv Russia Today (RT) a prezentat o filmare în care se văd cinci bombe fixate de un avion de vânătoare Sukhoi-34, bombe incendiare cu submuniţie, de câte o jumătate de tonă fiecare. În acelaşi moment, Amnesty International acuza aviaţia rusă că a ucis sute de civili de la debutul intervenţiei ruse în Siria, la 30 septembrie 2015.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării a dezminţit orice folosire de către aviaţia rusă a armelor cu fragmentaţie în zone locuite din Siria şi a precizat că „aceste arme nu sunt stocate la baza Khmeimim“.

Potrivit noului raport al organizaţiei pentru pace cu sediul în Olanda, PAX, 158 de instituţii financiare din 14 ţări au investit 28 de miliarde dolari în întreprinderi producătoare de bombe cu fragmentaţie, în pofida unei interdicţii internaţionale. Documentul intitulat Worldwide Investments, citat de Guardian, conţine un „Hall of Shame“, o listă de 158 de bănci (între care JPMorgan Chase şi Bank of America), fonduri de pensii şi alte instituţii financiare care din 2012 au investit în aceste producţii de arme.

Investitorii financiari principali provin din 14 ţări, între care SUA, Canada şi Marea Britanie şi cuprind şi întreprinderile de investiţii China Everbright Group şi T Rowe Price.

Bombele cu fragmentaţie sunt interzise în virtutea dreptului internaţional de Convenţia asupra armelor cu submuniţie, un tratat din 2008 (Oslo) semnat de peste 100 de ţări. Convenţia a fost rezultatul unei campanii de ani de zile contra armelor care ucid fără discernământ. Bombele cu fragmentaţie dispersează „bombiţe“ explozibile pe o zonă vastă şi sunt responsabile de moartea şi rănirea a mii de civili. Adesea, „micile bombe“ nu explodează la impact şi pot continua să ucidă şi să mutileze civilii multă vreme după campania iniţială de bombardament.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.