Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Cu surle şi trâmbiţe, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat, ieri, o campanie de verificare a averilor care nu pot fi justificate şi a veniturilor pentru care statul nu a încasat impozite. Dacă de obicei face controale prin surprindere, de data aceasta Fiscul a ţinut să-i anunţe pe cei care se ştiu cu musca pe căciulă că vine spre ei. Parcă tocmai pentru ca aceştia să benficieze de suficient timp să-şi rezolve problemele.

Maneliştii, cămătarii, politicienii, dar şi vedetele din showbiz, grupaţi de Fisc în diferite grupuri de risc, vor fi luaţi la verificări. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le va controla veniturile, sursa de provenienţă a acestora, dar şi cheltuielile. Dintre cei 5.399 de contribuabili vizaţi pentru prima serie de verificări aprofundate, 313 vor fi luaţi la puricat de 60 de inspectori, anunţă COTIDIANUL.

Aceştia au fost selectaţi din patru grupe de risc denumite sugestiv “patron bogat de firmă săracă”, “persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute”, “persoane cu venituri volatile” şi “alte persoane care nu intră în cele 3 profiluri însă prezintă riscuri semnificative”.

Pornind de la cele 14,3 milioane de persoane care obţin venituri impozabile, ANAF a aplicat un prim filtru, selectând aproape 300.000 pentru eşantionul semnificativ supus analizei de risc. Printre aceştia, afirmă ROMÂNIA LIBERĂ, se numără asociaţi sau acţionari care au împrumutat firme cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro, au depozite anuale de peste 150.000 de lei sau au achiziţionat maşini mai scumpe de 25.000 de euro.

Ulterior, ANAF a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferenţa între veniturile estimate şi cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei. CURIERUL NAŢIONAL observă că avem 7.879 de bogaţi cu firme sărace. După ce au trecut prin furcile caudine toate cele 14.365.236 de persoane care au venituri impozabile în România, inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au ajuns la concluzia că trebuie verificate în profunzime veniturile a 7.879 de bogaţi cu firme sărace sau persoane fizice care au un patrimoniu semnificativ fără a desfăşura vreo activitate economică.

ANAF susţine că metodologia presupunând mai multe etape, care vor dura cel mult şase luni sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, 12 luni. Fiscul a selectat 60 de inspectori care se vor ocupa exclusiv de „Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal“. Se urmăreşte o medie de 5 cazuri / inspector afirmă NAŢIONAL.

În luna februarie, Fiscul a anunţat că va controla averile altor 4.800 de persoane, prin extinderea programului început în 2011, în care a încadrat 400 de români cu averi de peste 20 milioane de euro, aminteşte GÂNDUL. Fiscul a avut nevoie de mai multe resurse, astfel că a înfiinţat servicii de verificări fiscale la nivel regional, localizate în localităţile în care funcţionează direcţiile regionale ale Finanţelor Publice, dar aflate în structura Direcţiei de Verificări Fiscale din aparatul central.

Nunţi opulente, vile impresionante, maşini de sute de mii de euro sunt exponente ale averilor pe care o mulţime de români le-au afişat cu ostentaţie, dar Fiscul a întârziat până acum să le cerceteze. Evaziunea fiscală este estimată la circa 20 de miliarde de euro anual, dar asta nu înseamnă că, an de an, o pătură de „aleşi” nu a dus un trai opulent din venituri, cel mai probabil, de natură evazionistă, sub ochii Fiscului.

 „Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm şi mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalităţi ale vieţii publice, manelişti, cămătari etc, cu toţii fiind pentru noi doar contribuabili cu obligaţii declarative. Cu toţii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care şi-au construit averile“, a declarat, într-un comunicat, Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, citat de ADEVĂRUL.

Deşi de ani buni promite că va demara o campanie de control al marilor averi, progresul a fost aproape insignifiant la ANAF, constată EVENIMENTUL ZILEI. Dovadă stau şi cazurile în care Fiscul a primit sesizări de la alte instituţii abilitate, întârziind însă orice formă de intervenţie. De exemplu, în 2011, Agenţia Naţională de Integritate sesiza ANAF cazul cântăreţului Adrian Minune, respectiv o diferenţă de 100.000 de euro între avere şi veniturile declarate. Instituţia atrăgea atenţia şi asupra unor tranzacţii bancare suspecte, în valoare de 800.000 de euro, realizate de acesta.

Averea verificată de ANI era dobândită în perioada iulie 2008 - decembrie 2010, potrivit comunicatului emis, în 2011, de Agenţie. Însă din 2011 nu s-a mai auzit nimic despre nicio anchetă ANAF în legătură cu sesizările ANI.

Pe CHESTIONARUL ZIARE.RO vă invităm să răspundeţi la întrebarea: „Credeţi că iniţiativa ANAF de a verifica averile va avea succes“?