Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

„Adevărul“ a stat de vorbă cu iniţiatorii legii anti-extremism, cu istorici şi cu cei vizaţi de noua normă şi încearcă să facă lumină într-o dezbatere tenebroasă despre legionarism, fascism şi ceauşism. La 27 iulie 2015 a apărut în Monitorul Oficial Legea 217/2015. Este un act normativ care modifică şi completează o Ordonanţă Guvernamentală din 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Noua lege, iniţiată în 2013 de parlamentarii liberali Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea, şi promulgată la 22 iulie 2015 de preşedintele Klaus Iohannis, aduce trei modificări importante faţă de Ordonanţa din 2002: introduce noţiunea de Holocaust românesc, plasează legionarismul alături de fascism şi interzice promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid. Nerespectarea prevederilor legii anti-extremism se sancţionează cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Noutăţile din lege au stârnit o dezbatere aprinsă între istorici, simpatizanţi ai mişcării legionare şi nostalgici ceauşişti. Istoricii se ceartă între ei, în timp ce extremiştii de stânga şi de dreapta ameninţă că nu se vor opri să laude pe cine vor, să poarte cămăşi verzi şi să plângă la mormântul lui Ceauşescu. „Abia aştept să mă aresteze!“ Cel mai mare impact l-a avut vestea că Nicolae Ceauşescu nu mai poate fi venerat public. „Având în vedere că Ceauşescu a fost condamnat pentru genocid, această lege se referă şi la persoana lui. Deci se interzice cultul lui. Ce înseamnă cult? Promovarea în spaţiul public a imaginii lui Ceauşescu cu sens pozitiv. Dacă porţi un tricou cu chipul lui Ceauşescu se cheamă că-i promovezi o imagine pozitivă. Nu poţi să spui că Ceauşescu a fost un erou, nu poţi să spui că a fost un simbol, un lider naţional, că trebuie să-i urmăm pildele. Asta nu înseamnă cu nu se poate vorbi despre Ceauşescu, sau că istoricii vor avea vreo piedică în cercetare“, explică Alexandru Florian, preşedintele Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, care a susţinut intens promulgarea acestei legi.

Citeste mai mult in Adevarul.

Integral pe Adevărul