Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Vicepreşedintele PSD Marian Vanghelie a declarat pentru Gândul că zece mii de telefoane mobile vor fi distribuite bucureştenilor, cu scopul de a "ţine legătura cu oamenii".Vanghelie a explicat pentru Gândul cum a ajuns să împartă zece mii de telefoane mobile în Capitală: "Ne pregătim pentru campania electorală şi vrem să ştim care sunt problemele celor din Bucureşti. Avem un sistem prin care am împărţit fiecare stradă de Bucureşti, avem câte un om cu care să ţinem legătura pe fiecare stradă. Este reprezentantul nostru zonal, nu este membru de partid. Avem fiecare alee, stradă împărţită stânga, dreapta şi cineva răspunde de fiecare porţiune".

"Nu este vorbă de mită electorală. Omul care primeşte telefonul mobil nu îl foloseşte în interes personal. Dacă în zona de care răspunde se întâmplă ceva, sunt probleme cu lumina cu apa, el va suna la partid să ne aducă la cunoştinţă, iar noi vom încerca să rezolvăm problema. Trebuie să ştim ce problemă are fiecare, ca să îl putem ajuta", spune social-democratul.

Marian Vanghelie a dezvăluit pentru Gândul şi cât costă întreaga operaţiune, care pentru început se va desfăşura în Sectorul 5, susţinând că nu vor plăti niciun leu pentru telefoane.




Integral pe Mediafax



Comentarii

hahalera tu nu sti care sunt problemele oamenilor de pe strada pentru ca tu traiesti pe luna cretinule

21 octombrie 2011 12:06

joanne thomson numai cand te gandesti ca sunt mii de romani care nu-si permit un singur telefon si imbecilul asta face cadou 10 mii...trebuie sa te puna pe ganduri. Mortii matii de bandit.

21 octombrie 2011 12:04

Vasile Zavada Hrana Spirituală pentru azi, 21.octombrie -Păcate nevătămătoare, nu există. Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt...Şi că voi nu mai sunteţi ai voştri? (1 Cor.6/19). Un ziar publica un articol intitulat: ,,Infracţiunile care nu se soldează cu victime se reanalizează”. El afirma că practici cum sunt: prostituţia şi jocurile de noroc se află într-un proces de reevaluare de către autorităţi. Deoarece legile care pedepsesc asemenea infracţiuni sunt greu de aplicat, unii cred că aceste infracţiuni ar trebui legalizate. Unele state nu mai consideră beţia o infracţiune, iar unele nu au legi împotriva actelor sexuale ilicite între persoane adulte care consimt. Se pretinde că aceste comportări reprobabile nu lasă victime pentru că nimeni nu este rănit. Este un raţionament cum nu se poate mai greşit, deoarece păcatul întotdeauna răneşte fiinţa umană, atât pe cel care comite păcatul cât şi pe ceilalţi. Nici un om nu este o insulă izolată, şi societatea este la fel de puternică pe atât cât sunt de puternici indivizii ce-o compun. Dar pătrunzând mai adânc în miezul problemei, putem să vedem că păcatul îl ofensează pe Dumnezeu care ne-a creat după chipul şi asemănarea Sa şi care ne spune ce este bine şi ce este rău. Poruncile Sale sunt întotdeauna îndreptate spre bine, iar a nu le da ascultare înseamnă să nu cunoaştem niciodată ceea ce a pregătit El bun pentru noi. În textul de azi, Pavel a spus că noi creştinii nu ne mai aparţinem nouă înşine – suntem în posesia altuia. A viola trupul, mintea şi sufletul prin imoralitatea sexuală, înseamnă a lovi direct în Dumnezeu, care ne-a creat şi a pus Duhul Lui cel Sfânt în noi. Poate credem că unele lucruri sunt nevătămătoare, dar chiar şi atunci când nimeni nu este afectat direct, ne rănim singuri şi producem amărăciune Celui care ne-a creat. Ceea ce este de reţinut, că nu există păcate nevătămatoare, indiferent dacă sunt mari sau mici. *-Tu eşti sortit, legat de alte vieţi, prin faptă sau cuvânt de rău sau bine. Păcatul tău, să nu crezi niciodată, că el te va răni numai pe tine. *-Păcatul unui singur om adesea aduce tragedia în viaţa multora. *-Pentru aprofundare şi înţelegere, citeşte la 1 Corinteni 6/12-20! -Creditul pentru om. ...cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut (Prov.22-/7). Renumitul predicator englez, Rowland Hill, a deplâns dorinţa după lux care îi face chiar şi pe creştini să eşueze în datorii. Cumpărătorilor lipsiţi de voinţă şi vicioşi le lipseşte judecata sănătoasă în gospodărirea banilor, lucru ce devine un păcat. Încercând să imprime, în biserica pe care o păstorea, importanţa necesităţii de-a cheltui cu înţelepciune, Hill a ţinut o predică în care a afirmat: ,,Eu nu plătesc niciodată nici o datorie”. După o pauză, a adăugat: ,,Dar am cel mai bun motiv, nu plătesc nici o datorie pentru că niciodată nu intru în datorii!”. Aceasta poate fi o poziţie extremă, pentru că atât America de azi cât şi alte ţări ale lumii, depind de oferta şi solicitarea de împrumuturi pentru a genera prosperitate. Dar, ori de câte ori a cumpăra sau a lua cu împrumut este prea uşor, dar există întotdeauna şi eminentul pericolul de-a trăi dincolo de mijloacele proprii. Când, ca şi creştini, ajungem în această situaţie, atunci dăm prilej diavlului să-şi construiască un cap de pod în vieţile noastre. Poate un copil al lui Dumnezeu să-şi cumpere o casă sau o maşină pe datorii? Da, doar, dacă şi-a făcut un calcul rezonabil că poate să-şi plătească obligaţiile. Nu trebuie să se simtă vinovat că foloseşte acel lucru pe care l-a cumpărat până ce nu a plătit întreaga datorie.El plăteşte dobândă pentru acest privilegiu, şi proprietatea nu este în întregime a sa decât atunci când va plăti întreaga sumă. Când datele lunare de plată a ratelor sunt neglijate în mod deliberat, atunci cumpărarea pe datorii devine o formă de furt. Tranzacţiile tale financiare reflectă cinstea şi o judecată sănătoasă? Nu uita, reputaţia plăţilor tale este parte a mărturiei tale creştine! *-Avem nevoie de Cuvântul Tău, călăuzirea dă-ne-o Doamne Tu, Ca prin lumina lui să ştim mereu, ce ne putem permite şi ce nu. *-Când plăţile îţi sunt mai mari decât câştigul, atunci neglijenţa poate să-ţi fie căderea. *-Pentru aprofundare şi înţelegere, citeşte la Proverbe 22/1-7! Credinţa şi bogăţiile. Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngâmfe şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu (1 Tim.6/17). O zi de luni din octombrie 1987, a fost numită ,,Lunea cea neagră” pentru că bursa americană a căzut într-o singură zi cu 500 de puncte, lovindu-i cumplit pe cei care făceau investiţii. Căderea a făcut ca mulţi oameni să-şi reajusteze relaţia faţă de bani. Celor înţelepţi, ziua aceea le-a reamintit că banul este un dumnezeu trecător şi plin de dezamăgiri. În cartea Iacov 1/11, din Noul Testament, ni se spune că bogatul se vestejeşte ca iarba de căldura soarelui, şi fără îndoială s-a referit la vântul puternic, fierbinte şi uscat care străbătea Palestina. Acest vânt usca şi veştejea holdele date în floare în câteva ore, tot la fel, viaţa omului, trăită pe pământ, nu este decât un redus moment în timp. Viaţa şi bogăţiile sale vor trece imediat – şi o dată cu ele, o credinţă fără temelie. Nu are importanţă cât trăieşte cineva sau cât de bogat poate să fie, banii nu-i pot aduce fericirea, chiar dacă îl ajută în nevoi. În cartea sa ,,La bine şi la rău”, Walter Maier a inclus următoarea povestire: ,,Un bogat s-a sinucis, în buzunarele căruia s-au găsit două obiecte: un teanc de 30 de mii de dolari şi o scrisoare. În scrisoare se spunea printre altele: ,,Am descoperit de-alungul vieţii, că grămezile de bani nu aduc fericirea, şi îmi iau viaţa că nu mai pot suporta singurătatea şi plictiseala vieţii acestea. Când eram un simplu muncitor în New York, am fost fericit, azi am milioane, dar sunt infinit de trist şi de aceea prefer moartea”. Oameni buni, haide să învăţăm această minunată lecţie din Legea Sfântă, Biblia, să rezistăm ispitei de-a ne pune încrederea în bogăţiile noastre financiare şi materiale! Să ne punem însă încrederea în bogăţiile eterne, în Dumnezeul cel veşnic. Să realizăm că viaţa pe pământ este de durata unei clipite, dar că viaţa veşnică – acest dumnezeiesc timp fără de sfârşit, ne-o putem asigura încă din trăirea de care, încă mai beneficiem pe pământ. Să reflectăm asupra unui adevăr desprins din următoarea explicaţie spirituală: ,,Domnul Isus Hristos, a părăsit toate bogăţiile cerului, de care a dispus ca Fiu de Dumnezeu, şi a venit în lume să experimenteze viaţa de chin a omului trăitor pe pământ”. *-Nu dorim mărirea lumii, nici nimic al ei nu vrem, Toată-averea noastră-i, Doamne, prietenia Ta s-avem. Dulcea noastră fericire este să-Ţi-nălţăm mereu. Toată slava numai Ţie, veşnicule şi Unic Dumnezeu. *-Omule, în redusa viaţă de pe pământ, agaţă-te mai puţin de lucrurile lumeşti, dar ţine-te tare de lucrurile sperate ale veşniciei şi cerului. *-Pentru aprofundare şi înţelegere, citeşte la 1 Timotei 6/17-19! -Reunificarea familiei creştine. Iacov...şi-a tras picioarele în pat, şi-a dat duhul, şi a fost adăugat la poporul său (Geneza 49/33). Un creştin care ştia că va muri şi-a chemat pe cei trei fii pentru a-şi lua rămas bun de la ei. Doi dintre ei credeau în Hristos ca Mântuitor, şi lor le-a spus: ,,La revedere, fii mei, ne vom vedea la dimineaţă”! Apoi întorcându-se spre cel de-al treilea fiu, i-a zis simplu, dar cu mare tristeţe în glas: ,,Adio, fiule”! Fiul foarte tulburat, l-a întrebat: ,,De ce spui aşa, tată, şi de ce nu mi-ai spus şi mie că ne vom revedea în dimineaţa aceea”? ,,Pentru că tu, a spus tatăl, nu L-ai primit niciodată pe Domnul Isus ca Mântuitorul tău personal. Din această cauză mă doare atât de mult pentru tine acum când te voi părăsi, şi nu am să te mai văd niciodată”. Fiul, plângând, l-a întrebat cum poate fi şi el salvat. ,,Dacă doreşti, atunci crede în Domnul Isus Hristos, i-a explicat tatăl, şi într-o zi, familia noastră va fi întreagă în cele veşnice”.În calitate de creştini, avem nu numai perspectiva unei eternităţi binecuvântate şi plină de satisfacţie cu Hristos, dar avem şi asigurarea că-i vom vedea din nou pe cei dragi în ceruri. Când un creştin Nou Testamental moare, el este ,,adăugat la poporul său”, în prezenţa Domnului. Dar dacă vom avea privilegiul să trăim, atunci când va veni Domnul Isus, ne vom reunifica cu ei în văzduh. Ni se spune că atunci când El va coborî din cer ,,întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi întotdeauna cu Domnul” (1 Tesalonicieni 4/16,17). Da, creştinii, ai lui Hristos, pot aştepta cu evlavie clipa de-a participa la marea unificare a familiei. *-Când se va sfârşi viaţa mea, şi voi ajunge-n ceruri sus, La ţărm mă vor întâmpina, cei ce-naintea mea s-au dus. *-Moartea nu poate desface ceea ce uneşte crucea. *-Pentru aprofundare şi înţelegere, citeşte la Geneza 49/28-33! *-O bucată de cer. Religiunea dreaptă şi neîntinată...este să cercetăm pe orfani şi văduve în necazurile lor (Iacov 1/27). Poţi fi în cer chiar dacă stai cu picioarele ferm pe pământ, nevorbind de răpiri misterioase. Am în minte o călătorie pe care o putem efectua ori de câte ori facem ceva cu amabilitate, fără egoism, în numele Domnului Isus. Un om de afaceri creştin l-a auzit pe pastorul său relatând despre o văduvă care fusese evacuată din apartamentul pe care-l ocupa, deoarece nu-şi putuse plăti chiria. Mobila îi stătea afară pe iarba din faţa casei, neştiind unde să plece şi nici ce să facă. Pastorul a spus că dacă s-ar găsi cineva s-o ajute, acea persoană ar putea ,,vedea o bucată (crâmpei) de cer”. Omul de afaceri s-a dus să vadă ce putea face pentru biata femeie şi s-a întors la biserică în seara aceleiaşi zile şi a spus: ,,Azi am fost în cer. M-am dus la văduva aceea, am plătit chiria pentru ea, am ajutat-o să-şi mute din nou lucrurile în locuinţă şi i-am umplut frigiderul cu mâncare. Am avut o satisfacţie cum n-am mai experimentat de mulţi ani”. Ai vrea să fi şi tu omule (creştin sau necreştin), în cer pentru o vreme, fără să părăseşti totuşi pământul? Fă ceva cu amabilitate şi lipsit de egoism pentru cineva aflat în nevoie. Satisfacţia şi mulţumirea pe care o vei citi pe feţele şi în ochii oamenilor pe care-i ajuţi, te vor face să te simţi bine şi te vei întreba dacă în cer poate fi mai bine decât aşa. Unul dintre motivele pentru care încercăm să ne înfigem rădăcinile atât de adânc în pământ este tocmai egoismul nostru. Cu cât devenim mai altruişti (generoşi), cu atât mai multă satisfacţie cerească vom simţi. Urmaţi exemplul acestui om de afaceri din povestirea de azi şi veţi vedea un crâmpei din cer! *-Priveşte la nevoia semenului tău, punând umărul să-l scoţi din greu. Spune-i că-l iubeşti, dar nu uita, fapta ta va dovedi dragostea. *-Un test al adevăratei iubiri creştine: Îi ajuţi pe cei care nu îţi pot întoarce ajutorul, sperând că răsplata o vei primi în cele veşnice? *-Pentru aprofundare şi înţelegere, citeşte la Iacov 1/19-27! Adresă de contact. vasile.zavada@yahoo.com,

21 octombrie 2011 11:19

realnick oare cum suna comanda catre firma care le distribuie:avem nevoie de 10 mii de aparate sa-i mai prostim o data pe fraierii din sect.5.Stim sigur ca merge...e investitie sigura.Doamne cat de prosti putem fi.

21 octombrie 2011 10:46

mariana ei si ne mai miram ca suntem condusi de ceste specimente gen vanghelie.daca acei oameni inca nu sau lamurit ce a facut vanghelie pentru ei atunci nu au decit s-a primeasca telefonul si sa amina in saracia care se afla ca doar hai sa fim seriosi nu toti oamenii cu mintea la cap si cu putina scoala o sa punabotul la telefonul lui vanghelie .

21 octombrie 2011 9:33

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.