Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Temele cu care Iohannis a câștigat alegerile, precum restrângerea imunității parlamentare sau votul prin corespondență, au în acest moment puține șanse de materializare. Cum se explică această situație?

Opiniile analiștilor sunt împărțite: unii susțin că un președinte fără majoritate parlamentară are o marjă redusă de acțiune, dar alte voci arată că șeful statului deţine totuşi și alte pârghii pentru a „face lucrurile să se întâmple”.

Președintele Klaus Iohannis și-a prezentat bilanțul la 100 de zile de la preluarea mandatului, insistând pe dezamăgirea pe care i-a provocat-o Parlamentul blocând, în continuare, cererile Justiției. Șeful statului i-a criticat, de asemenea, pe liderii politici pentru că nu și-au respectat promisiunile de a simplifica procedurile de ridicare a imunității parlamentare. Iohannis a anunțat că, după sărbătorile pascale, va propune partidelor o nouă rundă de consultări pe această temă. ”Trebuie să vă spun foarte clar, această fază intensă de luptă anticorupţie este urâtă, este foarte urâtă. Iese la suprafaţă tot ce a fost şi tot ce este mai rău şi mai urât în politica românească. Însă vă asigur că fără această fază nu ne putem face bine”, a comentat președintele.

El a declarat că şi-ar fi imaginat că un Guvern care vrea să lucreze cu el l-ar fi consultat înainte de a prezenta modificări semnificative la Codul Fiscal şi a adăugat că acest lucru nu s-a întâmplat. Iohannis și-a definit și profilul de președinte: „Alt mod de a face politică, fără gălăgie și spectacol; mai puține vorbe de dragul vorbelor și mai multă construcție; cu rațiune și răbdare”. De altfel, șeful statului a promis că nu se va implica în negocierile pentru schimbarea majorității parlamentare. ”Eu nu am de gând să preiau rolul Opoziţiei. Eu rămân şi mă rezum la rolul de preşedinte. Dacă Opoziţia va reuşi să adune suficiente voturi pentru a trece o moţiune de cenzură, vom avea alt Guvern. Dacă nu va reuşi, atunci vom avea alt Guvern după alegerile parlamentare din 2016”, a mai spus Iohannis.

În domeniul politicii externe, șeful statului a încercat să se orienteze în peisajul complicat al zonei după ce anul trecut Rusia a invadat şi anexat Crimeea. Iohannis a efectuat vizite oficiale în Germania, Polonia, Ucraina sau Republica Moldova. Analiștii au remarcat că ar fi necesară o apropiere strategică între România, Germania și Polonia. Germania este unul dintre stâlpii Uniunii Europene, iar Polonia și-a creat un sistem propriu de parteneriate, în contextul relațiilor tradițional complicate cu Rusia.

Ce rol poate juca Cotroceniul?

Ar fi putut Klaus Iohannis să facă mai mult în cele 100 de zile de când a devenit șef al statului? Pentru sociologul Barbu Mateescu răspunsul este clar „nu”, din moment ce șeful statului nu are o majoritate parlamentară. „Klaus Iohannis este într-o situație de coabitare, iar posibilitatea sa de acțiune este sever limitată. Fără o majoritate parlamentară nu are cum să schimbe lucrurile”, crede Mateescu. El atrage atenția că activitatea președintelui trebuie judecată din punct de vedere instituțional, nu din punct de vedere al declarațiilor. „Sigur că putea să fie mai prezent, să dea mai multe declarații. Însă, în condițiile unei majorități ostile, contează acțiunile, de exemplu sesizarea CCR. Declarațiile pot cel mult să îi țină în priză pe partizanii politici, însă dacă nu are majoritate parlamentară efectele instituționale sunt zero, vorbește degeaba”, susține Mateescu. El crede că așteptările în privința rolului pe care îl poate juca șeful statului sunt influențate de prestația fostului președinte Traian Băsescu. „Sunt segmente în societate care nu știu care sunt atribuțiile pe care le are președintele, potrivit Constituției”, crede Mateescu.

În schimb, Adrian Moraru, director adjunct al IPP, crede că un șef al statului are la îndemână și alte pârghii „pentru a face lucrurile să se întâmple”. „Rolul președintelui este și să spună lucruri, să lanseze teme de dezbatere. Klaus Iohannis pare că nu este în peisaj. Au existat destule teme în societate fără ca președintele să aibă puncte de vedere”, a comentat Moraru. Un exemplu ar fi situația diasporei, în condițiile în care Parlamentul nici măcar nu a început să discute legea votului prin corespondență. „Un politician de clasă face ca lucrurile să se întâmple. Există moduri de a influența decizia vorbind despre aceste lucruri.

Au existat, de exemplu, dezbateri despre votul prin corespondență, organizate de ong-uri, la care președintele a fost invitat. Dacă ar fi venit, ar fi ridicat profilul temei, pentru că o dată cu președintele ar fi venit și presa”, a exemplificat Moraru. El a punctat că reacția președintelui în cazul Șova a venit târziu, la fel cum s-a întâmplat și cu contestația la Curtea Constituțională. „Are probleme de scală, pare să se comporte în continuare ca primar al Sibiului, nu ca președinte al României”, a concluzionat Adrian Moraru.

Tendinţe

În ciuda semnelor de întrebare pe care le-a ridicat prestația sa în primele luni de mandat, șeful statului conduce detașat în sondajele de opinie. Potrivit celui mai recent sondaj, realizat de CSCI, Klaus Iohannis este personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere (75%), fiind urmat de Sorin Oprescu (43%), Victor Ponta (40%) și Călin Popescu Tăriceanu (35%).”Este favorizat de faptul că scena politică e foarte slabă, nu există voci puternice. Al doilea clasat este le o distanță foarte mare tocmai din acest motiv”, crede sociologul Barbu Mateescu.

Integral pe România Liberă



Comentarii

basist anti-socialist "șeful statului deţine totuşi și alte pârghii pentru a „face lucrurile să se întâmple”" Care sunt acestea? Ne spune Adrian Moraru: "Există moduri de a influența decizia vorbind despre aceste lucruri." Chiar asa? Ne amintim ca Basescu aparea, ca un cuc, "vorbind despre aceste l;ucruri" - si? Sas vedem reactia Mitomanului, a PSD, a parlamentarilor la luarile de pozitie PUNCTUALE ale lui Johannis, cum ca nu e treaba lui, nuy e nevoie de un nou "presedinte jucator" - mergind pina la a-l acuza ca nu e "echidistant politic" Rezultate? ZIP! Nula, zero... Presedintele a avut DE DOUA ORI (pina acum) convorbiuri cu partidele numai pe problema voturilor din Parlament de a crea ziduri penaleilor - si parlamentarii, cu incuviintarea liderilor de partid (inclusiv PNL!) au votat cum au vrut ei. Iar daca vreun jurnalist sustine pozitia lui Kl;aus, este acuzat pe fata sau prin dos ori ca e "evzionist", ori ca e "basist". Pina nu va avea in spate o Opozitie CREDIBILA, sansele lui sunt ca si nule. Nu mult deosebit de sansele unui Basescu, la Cotroceni sau simplu cetatean, in ciuda procentelor din sondaje.

2 aprilie 2015 9:24

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.