Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Forumul Economic Mondial, reunit la Davos ca în fiecare an, a fost plasat sub semnul unei necesare reinventări a capitalismului. Tarele au fost analizate de reprezentanţii elitei mondiale economice şi politice şi, deşi nu toţi sunt de acord cu diagnosticul, ori cu soluţiile, fiecare consideră că sistemul nu poate ieşi neschimbat din actuala criză.

Acoperită cu zăpada care a depăşit un metru, celebra staţiune din Alpii elveţieni, Davos, a fost gazda celei de-a 42-a ediţii a Forumului Economic Mondial (WEF), în cadrul căruia, în perioada 25-29 ianuarie, peste 2.600 de personalităţi din întreaga lume s-au reunit pentru a reflecta la viitorul planetei şi mai ales la viitorul capitalismului. 40 de şefi de stat şi de guvern, 85 de miniştri şi responsabili din domeniile afacerilor şi finanţei, economişti, politologi, sociologi şi istorici au analizat „relele capitalismului". Potrivit fondatorului şi preşedintelui acestui simpozion anual, economistul Klaus Schwab, numărul participanţilor din acest an este un record, semn că elitele economice şi politice au „nevoie mai mult ca niciodată să dialogheze şi să găsească soluţii" la actuala criză. Într-o atmosferă dominată de scepticism, WEF a abordat problema inevitabilă a viitorului - capitalism sau capitalism de stat?

De ce nu mai funcţionează sistemul capitalist în forma sa actuală? Considerată ca principala responsabilă a crizei, sfera financiară a fost sub tirul criticilor şi a dat loc la numeroase propuneri de reforme, mulţi sugerând „definanciarizarea economiei". Este vizibil că „în zona euro, guvernează piaţa". Din toate propunerile se desenează un nou capitalism, mai puţin financiar şi mai mult antreprenorial, mai puţin bancar şi mai avar de datorii. „Marea transformare" înseamnă găsirea de noi modele de leadership şi de capitalism.

Aşa cum prevede tradiţia, organizatorii au publicat în ajunul deschiderii oficiale a Forumului, o anchetă pentru măsurarea indicelui încrederii globale. Realizat în rândul a 345 de conducători din business, administraţie, guverne şi instituţii internaţionale, studiul este îngrijorător: 54% din ei se aşteaptă la o „bulversare geopolitică majoră". Desigur, criza cu Iranul este o preocupare pentru toţi o dată cu creşterea tensiunii în Orientul Mijlociu. Dar, ancheta dezvăluie că 48% din subiecţi se tem de un recul al economiei mondiale în acest an. Sunt avute în vedere şi alte riscuri „geoeconomice" cum ar fi căderea unui stat suveran sau implozia zonei euro, dar totul este „în curs" şi reflectat de pieţe şi nu este cazul unui eveniment geopolitic, relevă Lee Howell, director general al WEF. David Rubenstein, fondatorul grupului Carlyle, s-a arătat pesimist în ce priveşte starea Occidentului. „Cred că am avut patru-cinci ani în ţările occidentale pentru a ameliora modelul nostru economic şi, dacă nu o facem rapid, cred că vom pierde partida cu capitalismul ţărilor emergente sau cu „capitalismul de stat" din China. Klaus Schwab sublinia, la rândul său, că „am eşuat să reţinem învăţămintele crizei financiare din 2009. Trebuie să aibă loc o transformare mondială urgentă, iar asta trebuie să înceapă cu restabilirea unei forme de responsabilitate socială. Cred în continuare în piaţa liberă ca unul din levierele principale ale dezvoltării economice şi progresului social. Dar am considerat întotdeauna că ultimul ţel al pieţei libere era cel de a servi societăţii".

Teme dominante

Temele Forumului de la Davos din acest an reflectă îngrijorarea legată de riscul recesiunii mondiale şi de situaţia specială a Europei: „Capitalismul secolului al XX-lea este pe cale să mineze societatea secolului al XXI-lea?", „Riscuri globale în 2012 - seminţele deziluziei" sau „Repararea capitalismului". Aşadar, capitalismul s-a aflat în centrul reflecţiilor dar şi problema inegalităţilor care discreditează politicile publice şi pun sub presiune atât şefii de stat cât şi decidenţii economici. La 11 ianuarie, WEF a prezentat la Londra raportul anual asupra riscurilor mondiale în care s-au subliniat pericolele datorate inegalităţilor crescânde, cu ameninţarea unei replieri „fiecare pentru sine" care ar fi o poartă deschisă pentru orice fel de derivă. „Dacă liderii nu ajung să redreseze situaţia, discursul politic de răspuns la acest rău social ar putea fi protecţionismul, populismul şi naţionalismul". S-a aşteptat mult de la cancelarul german, Angela Merkel, care a deschis lucrările Forumului şi care în ultimele zile dăduse impresia că este gata să acţioneze pentru a ajuta la mobilizarea fondurilor necesare Italiei şi Spaniei. O recunoaştere a ponderii Germaniei, considerată locomotiva economiei europene. Dar, evident, situaţia economică globală a fost cea care îngrijora toată lumea.

Integral în România Liberă

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.